LOCUL UNDE AM ÎNVĂȚAT SĂ-L CUNOSC PE DUMNEZEU – BISERICA PENTICOSTALĂ VALEA GROȘILOR
Au trecut ani de când nu am mai fost la părtășie cu Biserica din Valea Groșilor. Cu emoție, am pășit din nou spre acest loc sfânt pentru sufletul meu – locul unde Dumnezeu a început să-mi dea formă și să contureze profilul meu spiritual.
Fratele Marin, conducătorul bisericii, mi-a spus: „Biserica a rămas așa cum ai lăsat-o.” Și așa era… cu oameni evlavioși, temători de Dumnezeu și plini de dragoste pentru adevăr.
Dar ceea ce nu mai era la fel era absența unor chipuri dragi, odinioară nelipsite din acest loc. Nu mai era bunicul. Nu mai erau fratele Iosif, fratele Ionaș, fratele Aurel, fratele Victor, fratele Ieremia… Lipseau surorile evlavioase de altădată. Nu mai erau părinții mei, care pentru mine erau parte din acest decor spiritual numit Biserica din Valea Groșilor.
Și totuși, același fior al prezenței lui Dumnezeu m-a făcut să tresar din nou de bucuria de a fi în locul binecuvântării dintâi. Domnul este bun și rămâne Același, chiar și atunci când timpul schimbă toate celelalte.
