CÂND GURA O IA ÎNAINTEA ADEVĂRULUI
„Nu lăsa gura să spună ceea ce ochii nu au văzut și urechile nu au auzit.”
Un zvon poate străbate o comunitate într-o zi. Adevărul poate avea nevoie de luni ca să repare ce a distrus el. Iar uneori, omul rănit nu mai este privit niciodată la fel.
Scriptura ne cheamă să fim „grabnici la ascultare, înceți la vorbire” (Iacov 1:19). Înainte să vorbești despre cineva:
Ascultă întreaga poveste, nu doar partea care îți confirmă bănuielile.
Află ce este adevărat; nu transforma presupunerile în certitudini.
Alege cuvinte care apără adevărul și respectă demnitatea omului.
Tăcerea este uneori mai înțeleaptă decât o părere grăbită. Iar când există o problemă reală, dragostea ne îndeamnă să o tratăm cu persoana implicată, nu să o răspândim în absența ei.
Doamne, pune strajă gurii mele și adevăr în inima mea! Să nu rănesc prin ceea ce repet și să nu tac atunci când trebuie să vorbesc cu dreptate.
Cu dragoste, drd.
Ciprian Bârsan
