Psalmul 72:18
1. Context istoric și cultural
Psalmul 72 este un psalm regal, atribuit lui Solomon, dar cu implicații mesianice evidente. Acest psalm descrie idealul unui rege drept și binecuvântat de Dumnezeu, care domnește cu dreptate și milă, aducând pace și prosperitate poporului său.
Psalmul 72:18 apare spre finalul psalmului și este o doxologie – o expresie de laudă către Dumnezeu, care subliniază suveranitatea Sa absolută și puterea Sa unică de a face minuni. În tradiția ebraică, astfel de doxologii sunt folosite la încheierea unor colecții de psalmi pentru a marca un moment de recunoaștere solemnă a măreției divine.
Acest verset nu doar că încheie Psalmul 72, ci și întreaga a doua carte a Psalmilor (Psalmii 42-72), conform structurii canonice a Psalterului.
2. Examinarea traducerii
Textul ebraic al Psalmului 72:18 este:
בָּרוּךְ יְהוָה אֱלֹהִים אֱלֹהֵי יִשְׂרָאֵל עֹשֵׂה נִפְלָאוֹת לְבַדּוֹ
(Bārûḵ Yahweh ’ĕlōhîm ’ĕlōhê yiśrā’ēl, ‘ōśê niplā’ôṯ ləḇaddô.)
Analiza termenilor-cheie:
1. „Binecuvântat să fie Domnul” (Bārûḵ Yahweh)
• Bārûḵ („Binecuvântat”) este o formulă tipică de laudă adresată lui Dumnezeu, indicând o recunoaștere solemnă a măreției Sale.
• Numele divin Yahweh subliniază caracterul personal și legământul lui Dumnezeu cu Israel.
2. „Dumnezeul lui Israel” (’ĕlōhê yiśrā’ēl)
• Această expresie întărește legătura specială dintre Dumnezeu și poporul Său ales.
• În istoria biblică, Dumnezeu Se revelează ca Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, un Dumnezeu personal, nu un zeu impersonal sau distant.
3. „Singurul care face minuni” (‘ōśê niplā’ôṯ ləḇaddô)
• ‘ōśê (עֹשֵׂה) = „Cel care face” → indică acțiunea continuă a lui Dumnezeu.
• Niplā’ôṯ (נִפְלָאוֹת) = „minuni, fapte mărețe” → folosit adesea în Biblie pentru intervențiile supranaturale ale lui Dumnezeu (ex. Exodul, protecția poporului, profețiile împlinite).
• Ləḇaddô (לְבַדּוֹ) = „singur” → întărește unicitatea lui Dumnezeu, în contrast cu zeii falși ai națiunilor.
3. Semnificația teologică
Psalmul 72:18 afirmă suveranitatea absolută a lui Dumnezeu, recunoscând că El este singura sursă a minunilor și a binecuvântărilor.
a) Perspectiva Vechiului Testament
• Israel credea în un Dumnezeu activ, care nu doar că a creat lumea, dar continuă să intervină în istorie.
• Expresia „Cel care face minuni” amintește de marile acte ale lui Dumnezeu:
• Exodul (Exod 15:11 – „Cine este ca Tine, Doamne, între dumnezei? Cine este ca Tine, minunat în sfințenie, de temut în laude, făcător de minuni?”)
• Protecția lui Israel de-a lungul istoriei.
b) Perspectiva Noului Testament
• În creștinism, acest verset este aplicat și la Isus Hristos, care a făcut minuni și a demonstrat suveranitatea divină:
• Ioan 5:36 – „Lucrările pe care le fac Eu mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis.”
• Luca 5:26 – „Toți au fost cuprinși de uimire, slăveau pe Dumnezeu și ziceau plini de frică: ‘Astăzi am văzut lucruri nemaipomenite!’”
Psalmul 72 este considerat un psalm mesianic, iar acest verset poate fi interpretat ca o prevestire a puterii lui Hristos de a aduce mântuire și de a împlini planul divin.
4. Aplicație practică
1. Recunoașterea puterii lui Dumnezeu
• Dumnezeu este singurul care poate transforma vieți, interveni în mod miraculos și aduce binecuvântări.
• Creștinii sunt chemați să Îl laude constant pentru faptele Sale minunate.
2. Încredere în suveranitatea divină
• Într-o lume unde oamenii caută soluții omenești, Psalmul 72:18 ne amintește că Dumnezeu este singurul care poate schimba situații imposibile.
3. Îndemn la mulțumire și laudă
• Creștinii sunt chemați să trăiască cu o inimă mulțumitoare, recunoscând minunile pe care Dumnezeu le-a făcut și continuă să le facă.
5. Concluzie
Psalmul 72:18 este o doxologie de laudă, care afirmă că Dumnezeu este singurul care face minuni, întărind unicitatea și suveranitatea Sa.
Acest verset ne îndeamnă să avem încredere în Dumnezeu, să Îi recunoaștem lucrarea în viața noastră și să Îl lăudăm pentru minunile Sale. În context creștin, această promisiune este împlinită în Hristos, care a venit să aducă mântuire, pace și restaurare.
