POFTĂ. PLÂNGERE. PIERDERE.
„Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentru că acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă.”
Numeri 11:34
Ce nume cutremurător:
MORMINTELE LĂCOMIEI.
Poporul avea mana.
Avea purtarea de grijă a lui Dumnezeu.
Avea dovada zilnică a harului.
Dar pofta le-a făcut inima să spună:
„Nu ne ajunge.”
Și exact ceea ce au dorit fără măsură a devenit locul pierderii lor.
POFTĂ — când dorința devine stăpân.
PLÂNGERE — când nu mai vezi ce ai, ci doar ce-ți lipsește.
PIERDERE — când ceea ce urmărești ajunge să te stăpânească.
Ascultă bine:
NU TOT CE ÎȚI DOREȘTI ÎȚI FACE BINE.
Uneori cea mai mare protecție a lui Dumnezeu este să nu-ți dea imediat ceea ce ceri.
Nu transforma dorința în idol.
Nu lăsa pofta să-ți îngroape mulțumirea.
Mai bine să rămâi cu mana lui Dumnezeu decât să ajungi la „mormintele” unei dorințe fără limite.
Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan
