Jurnal Pastoral-Când slujirea rodește: bucuria unei duminici de neuitat

O zi plină de har – bucuria slujirii care rodește

Astăzi a fost una din acele zile rare, în care slujirea se revarsă în toate direcțiile și inima abia cuprinde tot ce trăiește. O zi intensă, frumoasă și roditoare – o zi în care harul a fost vizibil și simțit.

La Izvorul Vieții, Reșița, am avut bucuria de a celebra Cina Domnului – un timp sfânt de aducere aminte, de curățire, de apropiere de Hristos și unii de alții. Acolo, în liniștea solemnă a adunării, am simțit din nou adâncimea jertfei și binecuvântarea părtășiei.

La Emanuel Reșița, cerul a fost parcă mai aproape: botez în apă – pași hotărâți ai celor care L-au ales pe Hristos ca Domn și Mântuitor. Nimic nu se compară cu lacrimile din ochii celor care ies din apă cu sufletul nou, curat, viu. Suflete născute din nou, mărturisind credința într-un Dumnezeu viu.

Tot acolo, și la Izvorul Vieții, am avut harul să oficiem binecuvântări de copii. Prunci aduși înaintea Domnului cu rugăciune, speranță și recunoștință. Privindu-i, gândul m-a dus la generațiile pe care le-am văzut crescând, maturizându-se în credință, întemeind familii, aducând viață nouă înaintea altarului.

A fost har. A fost bucurie. A fost slujire în forma ei cea mai plină: din nou, pentru oameni, dar mai întâi pentru Dumnezeu.

Slavă Domnului pentru tot ce am trăit astăzi. A Lui să fie toată cinstea și mulțumirea.

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan