CÂND „FRAȚII LUI ISUS” SE POARTĂ CA FRAȚII LUI IOSIF

Când cei care fac răul sunt frații lui Iosif, poți vedea cum Dumnezeu schimbă rana în roadă, groapa în treaptă și trădarea în biruință.

Dar când cei care fac răul se numesc „frații lui Isus”, iar apoi își ascund abuzul sub expresii „duhovnicești”, apare întrebarea:

Este aceasta voia lui Dumnezeu sau doar vina omului îmbrăcată în vocabular religios?

Frații lui Iosif au făcut răul.
Dumnezeul lui Iosif a făcut binele.

Să nu confundăm niciodată lucrarea unora cu lucrarea Celuilalt!

Dumnezeu poate transforma rana, dar nu justifică răul.
Poate răscumpăra durerea, dar nu aprobă nedreptatea.
Poate vindeca victima, dar îl cheamă pe vinovat la pocăință.

Iertarea fără adevăr devine acoperire.
Unitatea fără dreptate devine complicitate.
Duhovnicia fără pocăință devine manipulare.

Nu orice tăcere este smerenie.
Uneori, tăcerea nu protejează Biserica, ci pe cel care o rănește.

Dumnezeu nu ne cheamă să spiritualizăm abuzul, ci să-l scoatem la lumină.

„Voi v-ați gândit să-mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine.”
— Geneza 50:20

Mesaj inspirat de comentariu pastorului Nicu Oros

Cu dragoste, Ciprian Bârsan