Când Dumnezeu lucrează… tu te bucuri sau critici?

Cărturarii și fariseii nu veneau să se închine…veneau să vâneze. Nu așteptau minunea așteptau motivul de acuzație. Și totuși, știau cine este Isus.

Știau că poate vindeca.

Știau că va face bine.

Dar inima lor nu era deschisă era împietrită.

În sinagogă erau:

–Isus – Cel ce cunoștea gândurile și avea putere

–cel bolnav – vulnerabil, expus, în nevoie

–oamenii – fiecare cu propriile preocupări

–criticiii – pregătiți să condamne

Și Isus face ceva profund: Nu doar vindecă întreabă.

„Este îngăduit în sabat să faci bine sau rău?”

Întrebarea era simplă.

Răspunsul era evident.

Dar… tăcere.

Pentru că uneori adevărul nu este greu de înțeles este greu de acceptat.

Isus vindecă. Minunea are loc. Dar în loc de bucurie…unii turbă de mânie.

Cum este posibil?

Să vezi binele… și să reacționezi cu rău?

Adevărul este dur:

Nu toți cei prezenți la închinare sunt deschiși la lucrarea lui Dumnezeu.

Unii sunt acolo să critice.

Unii să analizeze.

Unii să caute greșeli.

Problema nu era sabatul. Nu erau nici cuvintele lui Isus.

problema era inima.

O inimă închisă nu se bucură de minuni le contestă. Și da…în spatele acestor reacții se ascunde o luptă spirituală reală.

Pentru că diavolul nu suportă lucrarea lui Dumnezeu.

Întrebarea rămâne:

când Dumnezeu lucrează…tu te bucuri sau cauți să critici?

Nu lăsa o inimă închisă să te orbească alege să vezi, să crezi și să te bucuri de lucrarea lui Dumnezeu!

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan