SEMNELE SFÂRȘITULUI Episodul 6-Propovăduirea Evangheliei

(Misiunea globală ca semn al sfârșitului)
„Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul.” (Matei 24:14)
Introducere
Dintre toate semnele prezentate de Hristos, acesta este singurul pozitiv. Războaiele, foametea și prigoanele arată fragilitatea lumii, dar propovăduirea Evangheliei arată puterea și fidelitatea lui Dumnezeu. Sfârșitul nu este adus de întuneric, ci de împlinirea misiunii: vestea bună trebuie să ajungă la toate popoarele.
Analiză biblică și teologică
Universalitatea misiunii: „în toată lumea… tuturor neamurilor.” Împărăția nu aparține unui singur popor, ci este o chemare adresată întregii umanități. Caracterul mărturiei: „ca să slujească de mărturie.” Nu toți vor primi Evanghelia, dar toți trebuie să o audă. Responsabilitatea Bisericii este vestirea, nu rezultatele. Legătura cu sfârșitul: „Atunci va veni sfârșitul.” Parusia este legată de finalizarea misiunii globale, nu de calcularea vreunei date.
Argumentație
Acest semn subliniază trei realități:
Finalul istoriei este misionar – Dumnezeu închide istoria după ce mesajul harului ajunge la toate națiunile. Misiunea este esența Bisericii – Biserica nu există doar pentru cult, ci pentru mărturie. Succesul nu depinde de oameni, ci de Dumnezeu – deși Biserica este instrument, împlinirea este garantată de puterea lui Hristos (Matei 28:18-20).
Aplicație pentru creștinii contemporani
Oportunități fără precedent: Internetul, traducerile Bibliei, mobilitatea globală au accelerat răspândirea Evangheliei. Generația actuală are resurse pe care primele secole nu și le-ar fi imaginat. Riscuri moderne: viteza comunicării poate produce un mesaj superficial, centrat pe emoție și nu pe adevăr. Răspândirea rapidă nu trebuie să excludă profunzimea uceniciei. Responsabilitate locală: Evanghelizarea nu este doar pentru misionari „în străinătate”; fiecare credincios are un „câmp de misiune” în familia, locul de muncă și comunitatea lui. Provocarea secularismului: Deși mesajul poate ajunge „peste tot”, nu este întotdeauna primit. Respingerea Evangheliei face parte din mărturie, dar Biserica nu trebuie să renunțe. Dimensiunea globală a solidarității: Creștinii din țările libere trebuie să susțină material și spiritual misiunea în zone unde Evanghelia încă nu a pătruns.
Concluzie
Propovăduirea Evangheliei este semnul speranței și al responsabilității. Sfârșitul nu este declanșat de violență, ci de finalizarea misiunii lui Dumnezeu.
Pentru creștinul contemporan, aceasta înseamnă o întrebare simplă și directă: „Ce fac eu pentru ca Evanghelia să ajungă mai departe?”
„Cei ce vor fi înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci.” (Daniel 12:3) 🌍✨






