S-a născut Cel făr’ de-nceput
În toată lumea creștină, finalul de an culminează cu sărbătoarea Nașterii Domnului, prilej în care ne-am dori liniște și bucurie, satisfacție și stare de bine mai mult ca oricând. Am zice noi că totul a fost gândit de către oameni și pentru oameni, tocmai pentru atingerea acestor stări. Decoruri, mese bogate, concerte dintre cele mai diverse, obiceiuri autohtone și de import puse în operă la locul de muncă și în școli, case aranjate cu daruri sub brad și multe altele.
Ele pot avea contribuția lor asupra fiecăruia, bineînțeles mai mică sau mai mare, dar adevărata și reala împlinire a fost gândită din altă sursă și prin alte mijloace.
Dumnezeu ne-a avut în vedere pe noi ca oameni, nu ne-a uitat în greul nostru, în multele nevoi cu care ne confruntam, în acea stare de jos pe care o surprindea atât de bine și proorocul Isaia: „Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină” (Isaia 9:2).
Venirea Mântuitorului Hristos în lumea noastră a avut scopul despovărării noastre de toate stările care ne apăsau, dar și înnobilarea noastră cu tot ceea ce ne înalță.
În ce privește despovărarea omenirii, despre multe lucruri se poate vorbi aici: frică, incapacitatea de a întrezări un viitor, întunecime spirituală, sărăcie, apăsarea conștiinței, gândul condamnării insuflat de profeții Domnului, toate ca o consecință enormă că am păcătuit înaintea lui Dumnezeu.
Întrebarea este dacă ne mai controlează aceste stări. Resursa eliberatoare ne-a fost dată de două mii de ani în Persoana Aceluia care este Domnul păcii, Dumnezeu Cel tare, Cel ce va stăpâni și a cărui obârșie se suie până în zilele veșniciei. Fă-I loc în inima ta ca să trăiești adevărata libertate!
Cât privește înnobilarea noastră, doar Hristos Mântuitorul a putut să aducă pentru noi valorile și idealurile lui Dumnezeu și ale cerului. Iertarea deplină, fără urmă de resentiment, răscumpărarea din condiția de umanitate căzută și devalorizată, înfierea în familia celor mulți care-i aprțin și sunt copiii Dumnezeului Celui viu. Toate aceste au un singur nume: Mântuirea!
Ce-ai vrea „să pui pe tine?” Cu ce ai vrea să-ți împodobești casa sau familia? S-a născut Domnul Isus ca să-ți dea din ale Lui. Din cele ale lui Dumnezeu. Nu un aranjament făcut de mână omenească, ci o capodoperă făcută de însăși mâna Lui. Nu un ornament sau decor care trece odată cu scurgerea anilor, ci o mânturire care nu este afectată de timp și spațiu. Nu o cântare care ține doar cât ține sărbătoarea, ci o viață încântată pe toate planurile ei.
Dragi creștini, stimați prieteni, să ne dorim mult de la El. Ne poate da. Să-I cerem mult. Va dori să ne ofere. Să nu ne mulțumim cu iluzii și surogate când avem posibilitatea infinită să primim ce este cu adevărat și ce contează etern.
Sărbători binecuvântate alături de Cel făr’ de-nceput!
