NU JUDECA ÎNAINTE DE VREME!
Se spune că un tată și-a trimis, pe rând, cei patru fii să privească același păr.
Primul a mers iarna. S-a întors și a spus:
„Pomul este uscat, urât și fără speranță.”
Al doilea a mers primăvara.
„Este plin de muguri. Promite mult!”
Al treilea l-a văzut vara.
„Este acoperit de flori și răspândește un parfum minunat.”
Al patrulea a ajuns toamna.
„Este încărcat cu rod.”
Cine avea dreptate?
Toți.
Dar fiecare văzuse pomul într-un alt anotimp. Așa sunt și oamenii.
Noi îi întâlnim într-un anumit moment al vieții lor și credem că știm totul despre ei.
Judecăm o cădere, fără să cunoaștem lupta.
Judecăm un prezent, fără să știm trecutul.
Judecăm o zi, fără să cunoaștem întreaga poveste.
Numai Dumnezeu vede începutul și sfârșitul. Numai Dumnezeu cunoaște inima. Numai Dumnezeu știe lacrimile pe care nimeni nu le vede.
De aceea, Biblia ne îndeamnă:
„Nu judecați, ca să nu fiți judecați.” (Matei 7:1)
Dumnezeu este singurul Judecător desăvârșit.
El este Creatorul.
El este Proprietarul vieții.
El este Singurul care cunoaște toate motivele inimii.
Când ne grăbim să judecăm, uităm că ocupăm un loc care nu ne aparține.
De multe ori, judecata ascunde:
• Aroganță – credem că suntem mai buni.
• Automulțumire – uităm cât har am primit.
• Antipatie – condamnăm omul înainte de a-i înțelege durerea.
Înainte să rostești o judecată, adu-ți aminte:
Poate că tu ai văzut doar iarna din viața acelui om, iar Dumnezeu pregătește deja primăvara.
Lasă judecata în mâna lui Dumnezeu.
Iar tu alege mila.
Pentru că harul pe care îl oferi altora este, adesea, harul de care vei avea și tu nevoie.
Doamne, păzește-mi inima de graba de a judeca și umple-o cu dragostea care restaurează!
Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan
