Eu am plecat spre zările albastre

Eu am plecat spre zările albastre
Ca să colind a cerului splendoare,
Mă așteaptă-n depărtare ,mii de îngerii
Să spună c-am ajuns la sărbătoare.

Eu am pornit sfios spre veșnicie
Zburând spre un liman cu totul nou.
Mă întâmpină cu brațele deschise
Spunându-mi că așteaptă un erou.

Sunt călătorul ce din pribegie
Se întoarce azi,în casa părintească
Isus a spus: mă vrea în veșnicie
Și am venit, aștept să mă primească.

Mă odihnesc puțin, apoi mă bucur
De tot ce pentru cer am câștigat .
Dureri și lacrimi, boală și suspine
Aici nu sunt, de toate am scăpat.

Mă odihnesc apoi colind splendoarea ,
Mă îmbăt cu al dimineților parfum
Eu am plecat și nu mă voi întoarce ,
E casa mea ,e cerul meu acum.

Eu am plecat și am ajuns acasă
În țara făr’ dureri și fără negre nopți
În țara unde Domnul meu domnește
Aștept să vă adun aici pe toți!

Dana Balog.