E VREMEA
„E vremea-ntoarcerii acasă a fiiilor risipitori,
E vremea împlinirii rugii rostită-n lacrimi, deseori!
E vremea să-Mi adun poporul care acum e-mprăştiat…
E vremea să-Mi ridic Mireasa, s-o duc la Marele Palat!
E vremea să îţi ştergi azi faţa, acel ce pe copil ai plâns,
Că s-a-ndreptat pe calea largă, durere-n suflet ai tot strâns!
Privind mereu pe drumul care, nepăsător el a plecat!
E vremea să întorc la Mine pe cei ce zac încă-n păcat!
E vremea să-ntăresc poporul şi să îi dau din nou putere!
E vremea ca în odăiţe mai mult, mai mult, el să Mă cheme…
S-asculte Cuvântul şi Glasul rostit din cerul Prea Înalt
Şi astăzi să-şi îndrepte pasul, mergând spre Malul celălalt…
O! Ascultaţi! Acum e vremea să vă iertaţi, să vă iubiţi,
De Domnul Sfânt în rugăciune, mai mult de azi să v-alipiţi!
Părtaşi firii Dumnezeieşti, părtaşi ai Harului de Sus,
Să fiţi cu toţii-n vreme-aceea la Nunta Sfânt-a lui Isus…
E vremea să dau vindecare acelor ce plângând Mă cheamă,
E vremea cercetării sfinte a celor nebăgaţi în seamă,
Şi-a ridicării multor vase care căzute acum sunt!
E vremea reînnoirii astăzi, cu al lui Isus, Legământ!
De-aţi asculta şi azi Chemarea ce-o face Glasul lui Isus,
De-aţi înţelege voi, valoarea sfinţeniei ce este sus,
De aţi pricepe taina sfântă a timpului ce-a mai rămas,
Aţi asculta fără cârtire şi azi, de-al Domnului Sfânt Glas!
Purtaţi în voi Pecetea Vieţii… A Naşterii din nou, de Sus!
Fiţi vegheatori! Trăiţi în pace! Trăiţi cum a trăit Isus!
Căci mult nu este! Doar o clipă! Răpirea, iată, va veni!
Întreabă-te la-a Mea venire, creştinule: „Cum te-oi găsi?”
Amin!
Daniela Banita
