CÂND ZECI DE MII DE OAMENI ROSTESC UN SINGUR NUME: ISUS!JURNAL AFRICAN | EPISODUL 3Accra, Ghana | Octombrie 2026
Una dintre cele mai copleșitoare experiențe trăite în Ghana a fost participarea la întâlnirile de seară organizate pe marele stadion din Accra, în cadrul Congresului Mondial al bisericilor Assemblies of God.
Un stadion imens, plin de oameni! Din informațiile pe care le-am primit, aproximativ 45.000-50.000 de participanți se adunaseră pentru a celebra împreună credința lor în Dumnezeu.
Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost numărul participanților, ci bucuria lor.
Am simțit fiori când am auzit zeci de mii de oameni scandând într-un singur glas un singur Nume: ISUS!
A fost un moment pe care cu greu îl voi putea uita.
Majoritatea celor prezenți erau frați și surori din Africa. Oameni simpli, mulți dintre ei trăind în condiții materiale modeste, dar care manifestau o bucurie extraordinară în închinare.
Privindu-i, mi-am amintit de oamenii întâlniți pe străzile din Accra. Oameni care muncesc din greu, care încearcă să vândă câte ceva pentru a-și câștiga pâinea zilnică, oameni care se confruntă cu lipsuri și dificultăți pe care noi, europenii, uneori cu greu ni le imaginăm.
Și totuși, aici, pe stadion, chipurile lor radiau de bucurie!
Totul era în mișcare. Se cânta, se aplauda, se înălțau mâini spre cer. Entuziasmul era molipsitor. Am încercat să surprind câteva momente prin filmare, dar mi-am dat seama că nicio înregistrare nu poate reda pe deplin atmosfera de acolo.
Mi-au venit atunci în minte cuvintele Psalmului 100:
„Slujiți Domnului cu bucurie!”
Cât de frumos am văzut împlinit acest îndemn!
M-am întrebat atunci: cum pot oameni care au atât de puțin din punct de vedere material să manifeste atâta bucurie? Și cât de des noi, cei care avem incomparabil mai mult, ne pierdem bucuria în mijlocul nemulțumirilor noastre?
Desigur, suntem diferiți cultural și temperamental. Nu toți ne exprimăm închinarea în același fel. Dar cred că avem foarte mult de învățat de la frații noștri africani despre entuziasmul, libertatea și bucuria de a-L lăuda pe Dumnezeu.
Am plecat de pe stadion cu o lecție pe care nu vreau să o uit: bucuria adevărată a închinării nu depinde de cât de mult avem, ci de cât de mult înseamnă Cristos pentru noi.
