Tragedia între compasiune și condamnare

De câteva zile vuiește marea aceasta numită – social media – iar valurile ei lovesc cu furie în barca unei familii din Arizona. Vuietul de informații se transformă în urletele sinistre ale unei fiare îngrozitoare numită – condamnare prin instigare. Ce înseamnă aceasta? Simplu: în publicații de presă, locale, naționale și internaționale apar descrieri scurte care pun alături cuvinte cum ar fi:
• petrecerea familiei și mezinul care a murit nesupravegheat
• o familie din statul american Arizona și-a lăsat un copilul de cinci ani în mașină – copilul a murit, părinții sunt arestați
• o petrecere de 40 -50 de persoane s-a sfârșit în tragedie, un copil de cinci ani a murit din neglijență, părinții sunt arestați.
Evident că ați mai întâlnit și alte asocieri bolnave care vor cu tot dinadinsul să instige la judecarea pripită a situației și condamnare rapidă. Să nu uităm cu câtă patimă mascată sunt prezentate biserica și botezul în unele publicații. Câtă subtilitate infectă! Câtă intenție meschină de a semăna semințele judecării și condamnării! Dacă Iosif și Maria, cei doi părinți descriși în Luca 2:41-46 ar fi fost subiectul publicațiilor “Jerusalem Times” și “Nazareth News” oare ce fel de titluri am fi citit?
Prin reflecția sinceră la această tragedie trebuie să ne amintim că un moment de ezitare omenească nu dezvăluie întregul caracter al unei persoane sau funcționalitatea unei familii. Niciunul dintre noi nu și-ar dori ca cel mai întunecat moment al vieții sale să devină singura descriere a întregii vieți. Rețelele sociale pot încuraja acuzațiile pripite, tendențioase și neavenite -însă Hristos cred că ne cheamă la cumpătare și delicatețe în spațiul public, rugăciune în familii și biserici și compasiune în inimă.
Precum un pahar cu apă rece pentru un om ce poartă greutăți pe umeri în temperatura unei zile toride sunt cuvintele Psalmului 34:18 pentru sufletele acestei familii „Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă și mântuiește pe cei cu duhul zdrobit”.

Corneliu Olan