MULȚUMIRE

Toamna adună în brațele ei roadele pământului și binecuvântările Domnului.
E vremea recunoștinței, a rugăciunilor rostite cu inimă plină și a bucuriei împărtășite.
Pentru tot ce primim — pentru viață, familie, sănătate și iubire — spunem din inimă:
„Îți mulțumim, Doamne!” și Îți închin poezia: MULȚUMIRE

Mă văd purtat pe brațul ocrotirii
Și știu că fiecare pas al meu
E cântărit pe talerul iubirii
Ce-L ține-n mână Însuși Dumnezeu

Mă simt condus de Mâna cea străpunsă
Printre probleme și prin greutăți
Orice oftat e-o biruință-ascunsă,
Orice suspin m-ascunde de săgeți

Căușul palmelor omniprezente
Mă prind în adăpost dumnezeiesc,
Pândit la colț de-atâtea accidente
Sunt totuși viu și-n veșnicie cresc.

Pășesc în fiecare zi pe drumul
Deschis de harul celui veșnic viu
Mă străduiesc să răspândesc parfumul
Bunăvoinței despre care scriu

Mi-e tot mai clar că nu-mi găsesc cuvinte
Să cânt recunoștința ce-o nutresc,
Dar mă închin în fața Ta, Părinte,
Îmi înalț brațele și-Ți mulțumesc!

Îți mulțumesc și pentru sănătate
Și pentru harul vieții ce-o trăiesc
Într-o familie cu bune, rele, toate
Le-așez în Mâna Ta și-Ți mulțumesc!

S. D. Cătană 4.12.2020