Mama fratelui Gheorghe Ignat ( Ursul Carpatin ) a plecat în veșnicie!

Frate Ignat, Dumnezeu să te mângaie! Îți suntem alături și ne rugăm pentru tine și casa ts!

Cu drsgoste, Ciprian Bârsan

Ce îi spui lui Dumnezeu când cea mai scumpă ființă (pentru tine) de pe pământ, pleacă?

De dimineață mama a plecat să fie cu Mântuitorul Iisus, pe care l-a iubit și cu, care vorbea în fiecare seară, dimineață, zi.

A trăit o viață în care a slujit, și-a iubit, respectat și slujit soțul, și-a iubit enorm copiii și ne-a îngrijit și slujit fără să spună măcar o dată ceva.

Ieri mi-a zis “abia aștept să ajung la Suceava, să vizitez iar văduvele și bolnavii…”, avea lista ei cu femei în vârstă pe care le vizita săptămânal.
Mă suna și zicea “ Gheorghiță fă cumva și cumpără și luna asta medicamentele la femeia cutare sau cutare…”,
Neobosită în a face bine, a fost un exemplu de dăruire pentru mine, că aveam destul sau nu pentru noi, de mic copil am văzut-o mereu cu sacoșele pline vizitând necăjiții.

A fost femeia care a stat lângă mine prin bine și prin greu de când m-a născut până a plecat, nu a lipsit niciodată, sprijinul și iubirea ei au fost necondiționate, mângâierile ei neprețuite…

Ce să-i spun lui Dumnezeu? M-am întrebat în dimineața acesta, am îngenuncheat și am zis “Doamne îți mulțumesc pentru mama, îți mulțumesc pentru Zinica, pentru cei 40 de ani în care mi-a fost mamă, îți mulțumesc pentru privilegiul de a fi avut un om precum ea lângă mine, mai mult Tu rămâi Tată scump și peste durerea acesta…”

Deși durerea este enorm de mare, Dumnezeu rămâne sursa noastră de mângâiere și putere, Domnul e bun, întotdeauna El e bun.

Gheorghe Ignat