Jurnal de Misiune în Venezuela (5)

Alt ritm.

Altă cultură, culoare, concepție.

Însă aceeași CREDINȚĂ!

O credință neclintită, care răzbate prin sărăcie, se înalță deasupra situațiilor politice, înfruntă suferințele și rămâne statornică atunci când orice alt sprijin piere.

Venezuela…

Suntem copleșiți de nevoi, de lipsuri, de realități greu de înțeles din locurile noastre comode, dar în același timp suntem plini de bucurie că putem sluji.

Slujim semenilor noștri, sfinților din Maturin, celor care au mai puțin decât noi, dar au o inimă mai mare decât ne-am putea imagina.

Aici învățăm, în fiecare zi, ce înseamnă să trăiești cu adevărat Evanghelia.

Ce învățăm?

Să ne bucurăm de fiecare zi, în fiecare zi.

Să recunoaștem darul fiecărui răsărit și binecuvântarea fiecărui apus.

Să prețuim pâinea caldă, mâna întinsă, zâmbetul sincer.

Să fim mulțumitori de binecuvântarea Domnului în casa noastră, în cetate, în comunitate, în fiecare colț unde inima bate pentru Hristos.

Aici am înțeles că avem belșug, avem de toate, dar cu cât avem mai mult, cu atât ni se face sufletul mai rece.

Ajungem să fim răi, răzbunători, neîncrezători unii în alții.

Confortul ne-a făcut comozi, iar comoditatea ne-a îndepărtat unii de alții și, mai ales, de Domnul.

Ne-am obișnuit cu siguranța noastră, cu mesele pline, cu casele încălzite, dar am uitat că sufletul are nevoie de hrană, de căldură, de smerenie.

Dragii mei, să ne trezim acum, cât încă mai este timp.

Să ne cercetăm inimile, să căutăm din nou apropierea de Dumnezeu și de aproapele nostru.

Să nu lăsăm ca zidurile confortului să ne fie închisoare.

Să redescoperim bucuria de a dărui, de a iubi, de a sluji.

Mulțumim fiecăruia dintre voi care susțineți misiunea Hristic.

Mulțumim că, prin rugăciunile și sprijinul vostru, putem fi aici, mărturisind credința, întărind sufletele, ridicând privirile celor istoviți.

Împreună suntem o familie care nu are granițe, o Biserică vie care luminează întunericul. Să rămânem uniți în aceeași CREDINȚĂ – una singură, adevărată, neschimbată. Astăzi și în toate zilele pe care ni le va dărui Domnul.

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan , Dorel Pantea