Încă un preot alege calea pocăinței…
Articole populare
Proiectul Împreună (168)
Între presiunile politice, interesele personale și procedurile juridice, adevărul riscă să fie amânat sau ocolit;
EVENIMENT-Întâlnirea Cântăreților – Ediția XXVII
O duminică binecuvântată la Betel! 💙 Dimineața am fost încurajați prin Cuvântul lui Dumnezeu vestit
88 Comentarii
Nu ma rog pt asa ceva! Preotii au locul lor. Ei trebuie sa traiasca crestinismul si sa fie conducatori ai enoriasilor spre mantuire, nu sa-i abandoneze, sa-si dea demisia. E o prostie cu ce va laudati. Nu e mandrie sa crezi ca tu l-ai inteles pe D-zeu infint cel mai bine si sa conditionezi mantuirea altora de felul in care ai inteles tu? In momentul asta mi-e cam rusine ca sunt neoprotestant.
Nu este o lauda. Este o realitate. Apropierea de Biblie dezrobeste! Traditia desparte de Dumnezeu
Bine punctat si adevarat ca mantuirea vine pentru fiecare in parte dupa faptele sale iar acest fost preot a ales calea iubirii fata de DumnezeuL adevarat si CEL VIU.A masurat cu biblia care e singura unitate de masura in aflarea adevarului si i s-a deschis calea cea dreapta prin pocainta.
Amin. Calea spre Dumnezeu este pocăința.
Acea „apropiere de Biblie” se traduce prin: fiecare sa interpreteze scriptura dupa priceperea lui personala. Nice si foarte obiectiv!
Asa s-a si ajuns astazi la sute si sute de denominatii np, fiecare dintre ele cu interpretarea lor (citeste: „apropierea de Biblie”) particulara a scripturii.
Sta scris: ” trebuie sa ascultam mai mult de DUMNEZEU, decat de oameni”.” Biblia este cuvamntul si adevarul lui DUMNEZEU. Amin1
Amin!
mantuirea vine pentru fiecare in parte acest fost preot a ales calea iubirii fata de DumnezeuL adevarat si CEL VIU.A masurat cu biblia care e singura unitate de masura in aflarea adevarului si i s-a deschis calea cea dreapta prin pocainta.
Amin! Prin pocainta la Dumnezeu si la mantuire
Si tu iti poti da demisia din neoprotestantism !
Nu trai cu RUSINE !
Traiesc pentru Hristos! Imi dau demisia adica renunt de buna voie la o viata traita in pacat si accept voua lui Dumnezeu! Renunt la RUSINEA provocata de pacatul nemarturisit si ma Pocaiesc! Asa a poruncit Isus!
Adi Somesan, iti este rusine ca esti neoprotestant? Maine poti sa fi ortodox sau musulman. Cu forta nu te tine nimeni sa fi pocait, daca esti pocait sau numai neoprotestant? Asa cum gandesti cred ca esti tanar, fara experenta in nasterea din nou, altfem nu ti-ar fi rusine ca o data ai ales sa fi neoprotestant.
Aceiasi idee np dupa care cineva nu se poate pocai decit daca este la np.
Batrinul monah (70-75 ani?) nu se pocaise in acei multi ani de viata la manastire, traite in post si rugaciune, fara internet, filme, femei, etc.?!
Il vor trimite la azilul de batrini caci doar nu Florea o sa-l ingrijeasa acum, la batrinete! 🙁
Cel putin s-a laudat cu inca un prozelit!
Preiau integral articolul Protestanţii întreabă: De ce să fim ortodocşi?:
de N. M., fost fondator al unei grupari protestante
Mic ghid ortodox de intrebari dogmatice
Aceasta intrebare, care poate parea nefireasca unui credincios ortodox , este foarte importanta pentru un altul, care nu crede in credinta ortodoxa sau are prea putin de a face cu ea. Ca un fost fondator al unei grupari protestante din Grecia, acum convertit la Ortodoxie, cred ca merita stradania de a raspunde acestei intrebari chiar prin prisma experientei trecutului, ca protestant si aprig luptator impotriva Bisericii Ortodoxe.
Deci intrebarea este: cum vede un protestant Ortodoxia? Si ce are nevoie pentru a o aprecia?
1. Imaginea negativa a ortodoxiei
Cand pastorii protestanti se refera la Biserica Ortodoxa, o fac aproape intotdeauna cu un spirit critic. Este o realitate ca, prin prisma unui credincios occidental, ei gasesc numeroase aspecte care ii deranjeaza in Biserica Ortodoxa. Haideti sa aruncam o privire la cateva lucruri de baza care il deranjeaza pe un potestant, din ceea ce observa el.
A. Ignoranta „multimii”
Cand un protestant vorbeste cu un ortodox, si incepe sa aduca diferite argumente (din Biblie, de cele mai multe ori), in cele mai multe cazuri are in fata un om cu totul ignorant: un om care „nu a gustat” credinta crestina, un om care urmeaza orbeste credinta, nicidecum un om cu credinta constienta. Este adevarat ca ortodox obisnuit stie mai putin despre Biserica Ortodoxa, decat stie despre echipa de fotbal favorita, literatura straina, stiinta sau… budism. Astfel, prin ochii acelui protestant, acea persoana nu va fi privita ca cineva care nu stie ce este aceea Ortodoxie, ci ca un reprezentant al Ortodoxiei! Atunci apare acea atitudine a fariseilor din timpul Mantuitorului care spuneau „multimea acesta care nu cunoaste legea este blestemata!” (Ioan 7, 49).
B. Deficientele unor clerici
Pe un protestant scandalurile in care este implicat clerul ortodox il conving si mai mult de corectitudinea alegerii lui in „orice altceva in afara de Ortodoxie”. Pentru el, fiecare preot este un „dusman”, „un slujitor al celui rau”, „un lup hraparet”, „imoral” si „explotator”. Dar cel mai mult il respinge atitudinea fanatica si autosuficienta pe care multi preoti o afiseaza fata de protestanti.
C. Lipsa de unitate in parohie
In timp ce cei mai multi greci protestanti se bucura de bune relatii sociale in congregatiile lor, in cele mai multe parohii ortodoxe grecesti se observa exact opusul. Credinciosii par a fi straini unii altora, iar aceasta, pentru un protestant, este dovada lipsei de dragoste crestina, ceva pe care el o gaseste insa in adunarile minoritare, unde fiecare se cunoaste cu fiecare, iar relatiile sunt mult mai apropiate datorita imprejurarilor sociale in care se gasesc.
C. Modul de rugaciune
Protestanti vad rugaciunile ortodoxe ca „nebiblice”. Ei au rezerve fata de icoane, psalmodieri, lacasurile de cult, sfinte taine, vesminte preotesti, slujbe bisericesti, sfinte canoane, etc. Orice au fost invatati ca nu apartin modului de rugaciune „protocrestin”, „scripturistic”, ei nu considera a fi practici crestine, ci „traditii omenesti”. Totodata, pe protestanti ii deranjeaza dezordinea din viata si slujbele Bisericii si purtarile credinciosilor, atat preoti cat si laici. Fiind obisnuiti cu viata disciplinata din mica lor comunitate, privesc Ortodoxia ca o „zona de tranzit”.
Din cele spuse mai sus, este limpede ca protestantii, dar chiar si „ortodocsii” de astazi educati in spirit occidental care-si resping credinta, se rezuma la „simptomele” vizibile, adica la aparente. Ei nu cauta sa cerceteze adancimile, sa observe ce anume se gaseste in partea nevazuta a ceea ce vad. Se rezuma sa ramana la suprafata si nu pot ajunge la esenta. Ei generalizeaza intregul si nu observa componentele. Ei atribuie niste parametri credintei crestine, dar niciodata nu se intreaba pe ei insisi „ce valoare au lucrurile despre care in protestantism li s-au spus ca sunt traditii omenesti?”.
Ca urmare, protestantii nici nu vor sa incerce sa vada lucrurile din punctul de vedere al Ortodoxiei. De altfel, aceasta ar fi singura cale prin care ar putea sa vada maretia Ortodoxiei. Daca cineva nu incearca sa-l inteleaga pe celalalt, sa se puna in locul lui, nici nu va putea sa inteleaga comportamentul celuilalt sau „simptomele”din umbra ale credintei lui, adancimile. Acesta este motivul pentru care, inainte de a raspunde la intrebarea „de ce sa fiu ortodox?”, am dorit mai intai sa arat ce anume il respinge pe unul cu educatie occidentala de Ortodoxie.
Dezvaluind de la inceput motivele care m-au tinut departe de Ortodoxie, voi continua prin a descrie ceea ce m-a facut sa ma apropii de credinta drept maritoare si m-a determinat sa parasesc gruparea eretica pe care am creat-o in ignoranta mea si sa ma unesc cu Hristos in Biserica Ortodoxa.
2. Izvorul credintei crestine
Cel mai important lucru care formeaza motivul suficient pentru ca cineva sa fie crestin ortodox, este de a intelege sursa credintei.
Un protestant este invatat (iar el a acceptat fara nici un fel de verificare si documentare) ca sursa credintei crestine este Sfanta Scriptura si nimic altceva in afara de Scriptura. De fapt, un protestant chiar crede ca Sfanta Scriptura contine 66 carti, fara a primi vreodata o explicatie de ce protestantismul a omis 10 carti care sunt recunoscute de Ortodoxie.
Cand o astfel de persoana afla ca Sfanta Scriptura are inca 10 carti, si ca Sfanta Scriptura NU este singura „sursa de credinta crestina”, dar ca sursa credintei este viata vie a Bisericii in Duhul Sfant (pe care noi o numim Sfanta Traditie), si ca Noul Testament a fost definitivat in secolul 4 d.Hr., de catre Biserica Ortodoxa, acea persoana este, in mod inevitabil, la o rascruce. Atunci incepe sa se intrebe daca ceva nu este adevarat in ceea ce protestantismul l-a invatat ca fiind „adevarat” si „neindoielnic”. Baza credintei sale este nimicita. Devine evident pentru el ca este absurd sa respinga Biserica Ortodoxa care i-a daruit Sfanta Scriptura, un produs al Bisericii Ortodoxe. Iar daca aceasta persoana cauta cu sinceritate adevarul, incepe sa indrazneasca sa priveasca treptat lucrurile prin punctul de vedere ortodox si intelege de ce „stalpul si temelia adevarului” este Biserica ( 1 Tim 3, 15), si nu Sfanta Scriptura.
Biserica Ortodoxa este, prin urmare, acea biserica care are o TEMELIE STABILA SI SOLIDA ca sursa de credinta, in contrast cu protestantismul. Biserica se sprijina pe viata duhovniceasca a sfintilor care au marturisit-o, cu pretul vietii, de-a lungul istoriei de la inceputurile ei si pana astazi.
3. Dovada istorica
Cunoscand acestea, protestantul va incepe propria sa cautare a Bisericii istorice. Indiferent de modul in care fiecare crede ca ar fi fost modul de vietuire si de rugaciune, sunt suficiente izvoare istorice in scrierile crestine vechi si in descoperirile arheologice, care dovedesc ca primii crestini se rugau precum crestinii ortodocsi de astazi si nu in precum protestantii. Exista marturii ale existentei sinoadelor, clerului, icoanelor, vesmintelor preotesti, cinstirea sfintilor si a moastelor, dogmelor bine definite, Sfintei Liturghii, a Sfintelor Taine precum spovedania, mirungerea, existenta rugaciunilor pentru cei adormiti, crucea, posturile, sarbatorile, s.a.m.d. Toate acestea au existat, inca de la inceputul crestinismului, cu schimbari minore pana in ziua de azi.Cand protestantul descopera toate acestea din surse vechi, istorice, atunci isi da seama ca tot ceea ce i s-a spus de catre liderii sai a fost doar o descriere falsa si arbitrara a Bisericii Crestine primare; si atunci isi va da seama ca tot ceea ce detestase in Ortodoxie ca fiind ne-scripturistic ne-a fost dat chiar de Domnul Insusi!
4. Succesiunea apostolica
Subiectul acesta este la fel de important pentru a intelege de ce nu poti sa fii crestin in afara Bisericii Ortodoxe. Cand cineva cerceteaza sursele crestine vechi, atunci incepe sa inteleaga si unele versete din Sfanta Scriptura. Atunci va incepe sa inteleaga ca Biserica functioneaza pe principiul divin al sinodalitatii si ca acest principiu este garantul unitatii, coeziunii si sfinteniei in viata Bisericii. Atunci va incepe sa inteleaga ca in Biserica lui Hristos, de la inceput, nimeni nu a actionat in mod arbitrar, fara autoritate; de la inceput a existat ierarhie si autoritate, careincepe cu Dumnezeu Tatal, continua prin episcopii din fiecate cetate si se termina cu fiecare crestin. Atunci se va trezi din letargia protestanta si va intelege ca autoritatea episcopului nu este o nascocire omeneasca, ci o invatatura crestina de credinta. Atunci va incepe sa se intrebe de sursa de autoritate a liderilor protestanti (si chiar sursa de autoritate a lui insusi, atunci cand este pastor). Cine, mai exact, i-a dat autoritatea de a fi deasupra celorlalti?
Atunci va avea surpiza sa descopere ca Biserica niciodata nu a apostaziat (asa cum fusese informat), dar continua sa razbata prin istorie, in comuniune cu Domnul Iisus Hristos si in Duhul Sfant. Atunci va intelege ca apostolicitatea exista NUMAI in Biserica Ortodoxa, cand va descoperi ratiunile si mijloacele din preajma Schismei papistilor. Drumul spre Ortodoxie va fi unul fara de intors.
5. Raspunsuri din experienta
Toate aceste informatii vor da acestuia suficiente raspunsuri viabile la toate acuzele pe care le aducea candva Bisericii Ortodoxe. Astfel va sesiza motivele pentru atitudinea autosuficienta observata la multi clerici si laici. Acum va intelege ca principiul sinodal (unde nu exista o ierarhie piramidala cu puteri absolute, de neclintit), este deschis la neintelegeri si conflicte dintre episcopi pe probleme nemateriale. Acum va intelege ca intr-un spatiu de inchinare deschis oricui este firesc sa existe dezordine. Si mai ales, ca intr-un astfel de spatiu, este normal ca pseudo-crestinii si oportunistii sa-si gaseasca loc. Aceasta persoana va intelege deja ca aceleasi lucruri au existat de la inceputurile crestinismului, si ca ogorul lui Hristos intotdeauna a avut, si inca mai are, destula neghina!
Pana acum va fi invatat ce, si cum, sa creada. In acest mod, va pricepe ca in loc sa critice conduita celorlalti este mai bine sa-si vegheze propria viata si conduita, stiind ca niciodata nu a fost, si nici nu este, asa cum ar trebui sa fie in fata lui Dumezeu. Si ca, in loc sa astepte pe la altii sa faca prima miscare, este mai bine sa-si creeze cercul sau de prieteni de o credinta cu el. De altfel, el nu este scutit de responsabilitatea fata de ceilalti.
6. Clarificarea dogmatica
Un protestant sau nu, va gasi intotdeauna in Biserica Ortodoxa ceva ce nu poate fi gasit in alta confesiune. Va gasi CONSISTENTA DOGMATICA DESAVARSITA.Deoarece, chiar daca unii sau altii, impotriva firii, ar dori sa considere Ortodoxia ca un „idol lumesc”, superioritatea ei tot va fi evidenta, in contrast cu orice idol plasmuit de om, fie filosofic, religie sau ideologie. Doarece doar in Ortodoxie este REVELATIA dumnezeiasca in ceea ce priveste invatatura despre viata si mantuire.
Doar in Ortodoxie putem afla SINGURA cale in care Dumnezeu poate fi cunoscut ca Persoana, precum si Persoana in Iisus Hristos.
Doar in Ortodoxie putem afla o metoda de psihoterapie dovedita ca buna cu verificarea experimentala in persoanele sfintilor.
Doar in Ortodoxie putem afla de ce Dumnezeu este Treimic si ce inseamna „Dumnezeu este dragoste”.
Doar in Ortodoxie putem simti libertate in rugaciune si intelege jertfa Mantuitorului, fara frica de un dumnezeu razbunator.
Doar in Ortodoxie putem invata adevarul despre Iad si Rai si putem fi coplesiti de maretia dragostei dumnezeiesti.
Doar in Ortodoxie putem gusta Imparatia Cerurilor inca din viata aceasta, fara promisiuni desarte pentru viitor, care nu au nici un fel de fundament in viata reala.
Pe langa toate acestea, toate invataturile dogmatice ortodoxe au consistenta si plenitudinea care nu pot fi gasite nicaieri in alta parte. Aceasta este posibila pentru ca numai in Ortodoxie revelatia dumnezeiasca nu este alterata. Cand folosim credinta ortodoxa ca masura de comparatie, vom descoperi ca orice ideologie, sau oricare alta invatatura eterodoxa, este o ratacire.
7. Sfintirea vietii
In final, pe masura ce omul se intareste in credinta ortodoxa si traieste ortodox, acel om se schimba in asemanare cu Dumnezeu si incepe sa-si priveasca viata si semenii intr-un mod cu totul diferit, intr-un mod care nu poate fi gasit nicaieri in alta parte.
El invata sa se judece pe sine, nu comparandu-se cu „cei mai rai si blestemati ai lumii”, pentru a se simti pe el „curat” si „vas ales”, ci cu modelul PERFECT si SFANT al Domnului Iisus Hristos. O asemenea comparare va aduce smerenie si un sentiment de neinsemnatate a persoanei proprii. Cine gandeste asa este pe „calea crestina”, fara a-si mai judeca semenii, ci privindu-i pe toti cu dragoste si bunatate. Vazandu-si aproapele pacatuind, nu-l va mai judeca, ci se va umple de intristare si durere, stiindu-se pe sine purtator de fire inclinata spre pacat. Stie ca nu doar pe acela, dar si pe el insusi, pacatul il va putea duce in gheena. De aceea se va ruga si pocai si nu-l va judeca pe aproapele sau; de aceea va vedea caderea aproapelui sau ca fiind propria cadere si va suferi pentru mantuirea fratelui sau.
De cate ori se va intampla sa mai pacatuiasca, nu va deznadajdui, ci se va gandi la milostivirea si dragostea lui Dumnezeu care a fost rastignit pentru cei pacatosi, nu pentru cei drepti, se va ridica iarasi si va continua lupta fiind mai intarit.
Va cauta o relatie personala cu fratii sai, prin unicitatea care caracterizeaza fiecare fiinta umana, si nu-i va privi prin prisma unor modele standardizate, legaliste, de conduita, morala si viata. De aceea, el nu se va sfii sa ceara binecuvantare de la Dumnezeu si in acelasi timp de la o persoana sfanta, care altadata in viata a fost un criminal, un nelegiuit. Atunci nu-l va mai deranja nici dezordinea dintr-o biserica ortodoxa, ci se va bucura de libertatea de exprimare a credintei a fiecarei persoane in fata lui Dumnezeu, fara nici un fel de idei preconcepute.
El va trece din starea cazuta direct in gradina Bisericii, preferand sa se aseze in mijlocul ei, intre florile ei sfinte, pentru a le soarbe seva lor datatoare de viata; si astfel va dobandi cunoastere, dupa cum ii va darui Dumnezeu. Atunci va simti puterea lui Dumnezeu care creste florile dintr-o gradina permanent vandalizata de tot felul de viermi neadormiti.
Si astfel aceasta persoana se va lumina, numai in Biserica Ortodoxa a Domnului nostru, si-L va intalni pe Domnul, asa cum este El si alaturi de El, facandu-se partas la viata in Dumnezeu.
Pentru oricine cunoaste, chiar oricat de putin, maretia si adancimea credintei ortodoxe, si mergand cativa pasi pe calea care duce la mantuire, impreuna cu sfintii si gustand din apa vietii vesnice, acela nu se va mai intoarce niciodata!
dacă s-a pocăit cu adevărat, oricum l-ar fi dat afară din preoție șefii lui, așa cum au făcut cu tudor popescu ! un pocăit autentic nu mai poate să facă rugăciuni adresate sfinților, nu mai poate să practice cultul morților, al moaștelor, și toate aberațiile și superstițiile pe care se bazează religiile mari ! mai ales, că va avea legături strânse cu ”sectarii” pe care-i numește frați !
Exact! Pragmatic si real
Pina in sec XX, cind au aparut np in Romania, n-au existat adevarati pocaiti?!
Canonul NT a fost format in sec IV de pocaiti evanghelici?!
Ei au tradus pentru prima data scriptura in limba romana in sec XVII?
Cine a construit biserici in Romania, incepind cu secole in urma, biserici in care se slaveste Sfinta Treime si se citeste intensiv scriptura?
Întotdeauna în istoria bisericii Dumnezeu a păstrat și a avut oameni pe care i-a folosit pentru slava Numelui Sau…
Ce imi place de tine Ana, esti o luptatoare, numai sa ai grija impotriva te lupti.
Nu stiu de ce te framanta niste decizii luate de unii dintre preotii ortodocsi? Oare ce l-a determinat pe Preotul Tudor Popescu sa se lese de preotia ortodoxa si sa devina Pastor Baptist? Oare nu convingerile domniei sale le-au determinat sa faca acel gest? Crezi ca a gresit pentru acea decizie in fata lui Dumnezeu?
Evident ca propriile lui convingeri particulare (sic) l-au convins pe Tudor Popescu, fost preot ortodox, sa se lepede de credinta stramoseasca , dar nu la baptisti a trecut ci intr-o noua secta np romaneasca Crestini Dupa Evanghelie nebotezati (botezau prunci).
Parintii mei erau din adunarea lui. Cind tata (si alti citiva frati ca si el) au decis sa se boteze ca adulti, T. Popescu l-a (i-a) dar afara din adunare.
Toti np aveti convingeri particulare vis a vis de cele din scriptura, convingeri ce se bat cap in cap unele cu altele!
Tudor Popescu a iesit din BO de buna voie, pina sa fie caterisit de episcop. Si-a schimbat opiniile teologice. A avut toata libertatea sa creada ce vrea nu si sa ramina in BO, dupa cum se si intelege.
Insa el a pastrat botezul pruncilor .
Asta e pocaitul vostru autentic?! 🙂
Nu luam etalon nici un om. Nimeni nu este desavarsit. Singurul este Isus! El este etalonul pt noi
Sa-ti aduci aminte de asta si cind te referi la unii din BO!
„Traditia desparte de Dumnezeu”. Ce e asta?! Care traditie, romaneasca, greceasca, americana? Ce-i traditia? Arumcam aiurea cu vorbe care ne plac cum suna.
Nu cred asta, nu ne jucam cu vorbele nici nu ne dam cu parerea. Biblia. Oastea Domnului a ramas si ce sa intamplat cu TREZIREA? Sa ramanem departe de Biblie?
Au fost preoti ortodocsi si catolici care au murit pt credinta lor in inchisori sau au stat ani buni acolo. Noi, deocamdata ne batem cu pumnul in piept din varful scaunelor noastre comode. Nu cred ca sunteti cel mai in masura sa spuneti care sunt pocaitii autentici. Aveti negresit dreptul la opinie. 🙂
Nu ii ponegrim pe cei ce au suferit. Nu ne baten cu pumnul in piep si nici nu avem noi etalonul pocaintei.
Aveti dreptate despre starea de comoditate in care ne conplacem. Daca am fi lumina, stirea aceasta ar fi o normalitate …daca am lucra asa cum trebuie nu ne-am mai mira de cei care se intorc
Adi Somesan, Pocaiti autentici sunt cei ce cred in Jertfa Domnului Isus si se caiesc de starea lor de pacat.
Amin! Doamne ajută!
Ma bucur ca nu aveti etalonul. In acest caz nu mai raspundeti cu „pragmatic si real” unui comentariu care foloseste „pocait adevarat si autentic”. 🙂 Prin har vom fi mantuiti si noi si ei, nu pentru ca am inteles mai corect biblia, nu pt ca am facut fapte mai bune. O fi pacat sa intelegi cu interes egoist scriptura? Cred ca da. Dar e doar un alt pacat care se poate ierta prin cruce.
Nu suntem mai buni decat altii. 🙂 Acelasi sange a curs pentru toate pacatele.
Preotii ortodocsi si catolici au murit pentru credinta lor? Ce fel de credinta?
Marirajul nu este egal cu mantuirea
Pentru credinta in Hristos, de ex.
Adi, dupa tine merge sloganul „Toate drumurile duc la Roma” Toate credintele duc la mantuire. Bravo.
Exista o singura Cale. E drumul trasat de Isus
Acelasi sange care a curs pentru toate pacatele oamenilor ne chema la pocainta nu la a fi neoprotestanti asta nu are nici o valoare, ci a fi copii a lui Dumnezeu si traind conform Cuvantului Sau. Cat despre traditia cultului Ortodox puteti si dvs sa studiati putin dupa care sa comparati cu Scriptura iar raspunsul o sa-l gasiti singur, binenteles daca doriti sa acceptati adevarul .
[…] Sursa: https://dininimapentrutine.wordpress.com […]
Domnul Isus sa-l binecuvinteze, pentru ca si-a lasat un serviciu indestulator pentru a-L urma pe El. Abia acum, daca lucrarea nasterii din nou a avut loc in el, este cu adevarat preot si imparat, pentru Dumnezeu si facut astfel de Dumnezeu, nu de oameni – o piatra vie – uns cu Duhul Sfant.
Amin! Dumnezeu va purta de grija!
Viata la manastire e „Serviciu indestulator”?!! 🙂
Abia acu, dupa ani traiti in manastire in post, rugaciune, citit scriptura intensiv, marturisire a pacatelor, participat la Cina Euharistica, viata modesta, munca, etc., s-a pocait omul cu adevarat ?!
Sau sa dam vina pe virsta batrinului ?
Unui invatator al legii, fruntas al iudeilor, care probabil ca facea toate cele enumerate de dvs in dreptul acestui preot, Domnul Isus i-a spus: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” (Ioan 3:3). Este vorba despre lucrarea lui Dumnezeu, nu despre straduinta omului, ci „născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” (Ioan 1.13). Un om nascut astfel „din nou” este un alt om, toate cele vechi s-au dus. Atunci deosebeste glasul bunului Pastor si Il urmeaza, iesind din sistemele omenesti (conduse de oameni) in turma pasunii Lui (condusa de El) – pentru ca este al Lui, rascumparat cu un mare pret.
Amin!
Traditiile , babismele trebuiesc combatute dar sfanta traditie este istoria Bisericii doar daca nu ai istorie iti lipseste. Fiecare Biserica are o traditie sfanta a ei. Biblia o interpreteaza fiecare in ce duh are insa doar interpretarea in Duhul Sfant e cu totul buna si se recunoaste dupa faptul ca tine unita Biserica crestina . Timp de 1000 de ani au fost sinoade ecumenice si Biblia s-a interpretat de in toate aspectele importante de comun acord in unitate . Apoi episcopia Romei s-a despartit aducand interpretari neacceptate de toata Biserica . Asta a dus la saracire spirituala neacceptata de multi oameni cinstiti si doritori de mantuire mai ales din nordul Europei Acestia au incercat sa se descurce singuri cu Biblia si cu ajutorul lui Dumnezeu se descurca binisor caci tarile protestante au un nivel spiritual decent. Insa restul Bisericii a ramas din fericire unit in aceeasi credinta de la inceput numita ortodoxa care este unificatoare si cu totul curata . Ea insa nu se gaseste de multe ori in gura preotimii care ea insasi nu o cunoaste bine si este poluata cu tot felul de traditii omenesti ceea ce face pe multi sa ramana cu varianta de circumstanta a protestantismului. Cu toate acestea mereu au fost si vor fi ortodoxi simpli si slujitori ai Bisericii care traiesc dreapta credinta ( interpretarea corecta a Bibliei ) asa cum a fost ea scrisa de slujitorii legitimi ai Bisericii in prima mie de ani in cele 7 sinoade a toata lumea. Acum fiecare dupa nevoia lui , daca doresti sa cunoasti toate inaltimile de har ale crestinismului ai nevoie de ortodoxie daca vrei o viata de bun crestin si nu te arde sa patrunzi foarte adanc e bine si varianta de circmstanta evanghelica.
In ce il priveste pe ieromonahul respectiv , monahismul este o optiune personala pe care o faci in fata lui Dumnezeu catre El si nu poti sa ceri de la oameni sa te elibereze din ea ci de la Dumnezeu insa asta produce o mare sfasiere interioara greu de suportat. Preotia se poate renunta la ea , ti se da prin mainile epicopilor si ti se ia tot prin mana lor. Eu consider ca Bisericile evanghelice au locul si rostul lor adica sa invete bazele crestinsmului pe cei ce nu le au si asta o fac foarte bine . Apoi cine vrea mai mult sa citeasca sfintii parinti ai Bisericii si sa caute oazele de ortodoxie autentica caci vor mai fi pana la sfarsitul lumii. Doamne ajuta !
Consider ca noi creștinii ne-am indepartat de Dumnezeu. Ne despart Părerile in loc sa ne uneasca PRINCIPIILE vesnice din Sfanta Scriptura!
E adevarat ca nu sunt vremurile cele mai calde dar din fericire credinta majoritatii cultelor crestine in principalele aspecte privind Sfanta Treime , Dumnezeirea Mantuitorului Hristos , sunt comune si asta e o legatura foarte puternica, o baza solida . Sa vedem partea buna.
Exact. Cu ocazia strangerii de semnaturi pentru Sustinerea Familiei, am reusit sa dam la o parte barierele si sa luptam pentru aceeiasi cauza
Fiecare denominatie crestina in parte (sunt cu sutele) gaseste propriile ei PRINCIPIII vesnice, deosebite (mai mult sau mai putin) de principiile vesnice gasite de ceilalti.
Pacat ca scriptura nu ne da o lista a acestor PRINCIPII vesnice! 🙂
Cat despre, parintii bisericesti si scrierile lor sunt intradevar oaze ale invatatura…crestina autentica
traditia de care vorbesti s-ar parea ca nu e alta decat datina batranilor (de care vorbeste Isus in Marcu 7:13) si prin care ortodoxia nu face decat sa desfiinteze Cuvantul lui Dumnezeu
ce minunat! chiar ma intrebam ce se intampla cu cei care sunt intr-o religie gresita (pentru ca e scris ca cei idolatri nu vor mosteni imparatia cerurilor). Acum cred ca am gasit raspunsul.
Sigur ca ne rugam pentru pocainta preotilor deoarece aceasta spune si Mantuitorul: ” Pocaiti-va si credeti in Evanghelie.” Numai ca pocainta nu inseamna neaparat si schimbarea religiei ci a relatiei din cate stiu ei. Sunt multi preoti mantuiti si nu este nevoie sa devina neoprotestanti pentru a trai ceea ce ei cred. Nu va inselati dragii mei neoprotestanti, monopolul mantuirii nu il detineti voi asa cum nu il detine nici biserica ortodoxa sau catolica.
Mantuirea este darul pretios pe care Dumnezeu il da celor ce aleg pocainta
Oazele ortodoxiei , tradiţia, nu te ajută nici să creşti spiritual, nici să fii mântuit, dar nici denominaţiunea vreunei religii, catolice, ortodoxe, reformate, protestante, neoprotestante. Mântuirea sufletului este personală. Omul are nevoie de pocăinţă sinceră, de credinţa în Mântuitorul care a murit pentru noi. Biblia este singura oază care salvează viaţa omului şi-l împacă cu Dumnezeu. Personal îl felicit pe acest preot care şi-a găsit mântuirea!
Biblia hraneste mintea si sufletul
Stand sub autoritatea lui Dumnezeu si ascultand poruncile Bibliei vom crezte si vom fi o binecuvantare
Chiar sa fie Biblia singura oază care salvează viaţa omului şi-l împacă cu Dumnezeu?
Nu mai e nevoie de interpretare corecta a ei, de Cina Euharistica (Trupul si Singele lui Hristos), de Botez, de marturisire si dezlegare a pacatelor in cer si pe pamint, de rugaciune comuna cu fratii, de fapte bune, etc., etc.?!
Sa stam fiecare acasa cu Biblia in poala, sa meditam crezind ca ea „salveaza viata omului”?!!
Sola Scriptura! Sola fide…
Singura Carte! Vrednica de a fi crezută
Nu exista in scriptura termenul sau principiul de „sola scriptura”; nici „sola fide”.
Dar exista exact contrariul.
2 Tes 2:15 , „Therefore, brethren, stand fast, and hold the traditions which ye have been taught, whether by word, or our epistle”. (Trad, KJV; in traducerea BO, termenul este de „predanie”).
Iacov 2:24, „Vedeţi, deci, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă”..
Nu exista ! Dar asta e crezul…
Daca crezul tau neaga sau contrazice afirmatiile scripturii, azvirle crezul ala la cos!
Daca credinta care o ai nu te schimba renunta la ea
Credinta trebuie sa schimbe omul (dupa asemanarea cu Hristos) iar crezul nostru nu trebuie sa contrazica afirmatiile scripturii.
Draga mea, tot ce ai enumerat mai sus se găseşte în Biblie, în Noul Testament şi despre toate acestea ne-a învăţat Hristos şi ni le-a lăsat pe paginile Bibliei. Să împlinim, este alegerea noastră.
Foarte frumos gest. Si apropo: ce confesiune religioasa a ales? Baptismul, adventismul sau … ?
Nu cunosc, dar cred ca nu conteaza confesiunea
Nu conteaza confesiunea insa foarte mult conteaza cum crede mantuirea.
Asa este!
Nu conteaza „cum crede” mintuirea ci cum o traieste.
Frumos spus! Traim pentru Hristos. Murim pentru Hristos. Incercam sa ne asemanam cu Hristos. Din pacate noi suntem cei ce punem etichete si inaltam garduri
Daca nu tine Sabatul si toate celelalte Legi pe care si Yeshua (Iisus) le-a tinut si pe care ne-a invatat si pe noi sa le tinem, atunci n-a facut mare lucru.
Suntem mantuiti credinta. Nu prin fapte!
Iacov 2:20, „Vrei, deci, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică”?
Frumos verset, insa in discutia de acum este fin nefericire pentru argumentele aduse, scos fin context. Mantuitul crede si aceasta credinta il duce la actiune
Credinta duce la fapte de credinta iar daca nu duce la fapte de credinta, acea credinta e moarta.
„Credinta fara fapte e moarta”, precum credinta dracilor. Si ei cred in Hristos, de ce nu?
Hristos vorbeste in Matei 25:32-end, de o mintuire prin FAPTE , la care nenea de mai sus (dininimapentru tine) ne zice exact contrariul!
Ignora textele biblice dar ne zice de „contexte”! 🙂
Nu se face!
Mantuirea prin fapte? Atunci de ce a murit Htistos? Credinta in El aduce mantuire. Mantuitul traieste apoi in nepriharire, umbland in faptele bune pregatite de Dumnezeu pt noi
Iacov 2, „Vedeţi, deci, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă…Vrei, deci, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică”?
,,… şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.” Faptele Apostolilor, 6:7. Acei preoți nu reprezentau o religie falsă, ci erau reprezentanții unei religii instituite chiar de către Dumnezeu.Și totuși, au ales să părăsească religia mozaică pentru a urma Calea. Sunt ortodox. Dacă am putea privi ortodoxia dezbrăcată de multe lucruri care s-au adunat de-a lungul timpului, am fi uimiți atât de simplitatea cât și de profunzimea ei. Multe din tradițiile ce sau adăugat dea lungul timpului au ajuns să fie chiar în contradicție atât cu Sfânta Scriptură, cu principiile acesteia, cât și cu propriile canoane. Dau doar 2 exemple, 1 – o minunată cîntare de la Paști: ,,Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-se om, pătimește ca un muritor, și prin patimă pe cel muritor ÎL ÎMBRACĂ în podoaba neprihănirii…” Ce text minunat care ne vorbe;te despre atot suficiența jertfei de la calvar pentru mântuirea fiecăruia ! 2 – un text liturgic: ,, Căci Ție se cuvine TOATĂ slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh”. Acest TOATĂ mai lasă loc altei închinări ? Sfinților, îngerilor ? Desigur, când în mediul ortodox apare disputa cu închinarea la sfinți, imediat apare replica că de fapt sfinților li se cuvine doar adorare, venerare, dar practica arată cu totul altceva. Sau un al text plin de adevăr, rostit de preot la prohod, la înmormântarea mirenilor : ,,Că nu este om care să fie viu şi să nu greşească; numai Tu singur eşti fără de păcat, dreptatea Ta este dreptate în veac şi cuvântul Tău este adevărul”. Putem să asociem spre exemplu pomana făcută pentru salvarea sufletelor celor morți din iad cu dreptatea lui Dumnezeu ? Nu Cuvântul lui Dumnezeu care este Adevărul ne spune că plata păcatului este moartea și ispășirea vine doar prin credința în jertfa Domnului Isus ? Altfel, prin încercările noastre de a face pomeni pentru cei morți (practică găsită de către mulți teologi ortodocși ca fiind de origine păgână) noi de fapt ne creăm imaginea nu unui Dumnezeu drept, ci a unuia mitarnic. Cât despre alegerea părintelui Dionisie, mi se pare o alegere corectă, dacă doar biblia l-a influențat în luarea acestei decizii. E bine de ascultat și despre mărturiile altor preoți care au renunțat la preoție: Ciprian Florea, cel din articolul prezent https://www.youtube.com/watch?v=_rgYbBTZIpA sau Ioan Nechita, fost preot al Catedralei ortodoxe din Cluj https://www.youtube.com/watch?v=F2cs4mizWn4
Vom observa și altă fațetă a ortodoxiei românești, atent ascunsă publicului larg.
Amin. Multumesc pentru cuvinte
Din marturiile acelor fosti ortodocsi intelegem ca au trecut prin scoala si preotie, fara sa pricepa o iota din invatatura BO, fara sa aibe credinta si fara sa traiasca invataturile BO.
Asta din propriile lor marturii personale.
Au vrut vizibilitate sau cinste din partea oamenilor si au gasit-o la np, gata sa critice tot ce este in BO.
Iata aici cazul fostului preot C. Florea: http://ortho-logia.com/?p=85#comment-3319
O scurta analiza a scrisorii de demisie:
„.. convingerile mele religioase biblice..”
Toti au „convingeri religioase biblice”, inclusiv mormonii si martorii lui Iehova, care pot cita Biblia de la Geneza la Apocalipsa. Toti au aceste convingeri colorate de o invatatura sau alta, pe care au primit-o nu prin studiu biblic personal, ci prin contat cu altii
„… consider ca Biblia trebuie sa aiba autoritate în viata mea spirituala…”
Toti crestinii considera la fel. Acesta este motivul demisiei???
„… aleg sa ma supun numai ei…”
O afirmatie absurda, din moment ce Biblia ne spune se ne supunem si autoritatilor omenesti:
Romani 13:1
Evrei 13:17
Efeseni 5:24
1 Corinteni 16:15-16
1 Tesaloniceni 5:12-13
Tit 3:1
Lista poate continua cu multe alte versete.
Deci fostul preot Daniel Bojan alege sa se supune NUMAI Bibliei, care Biblie îi spune sa se supuna unor autoritati omenesti, deci implicit el alege sa nu se supuna Bibliei. Cred ca preotul nostru este putin senil, ceea ce-i poate oarecum scuza actul de demisie. Nu pot fi însa scuzati cei care l-au încurajat sa o faca.
Ala nu a fost preot ortodox . a fost si este un nenimeni.Imi cer scuze pentru cei ce aplauda .
Va inselati. A fost. Ca a renuntat e altceva. Sa nu negam realitatea
As vrea sa fac o precizare: știrea este falsa!!! Au scos-o acum pentru publicitate. Sa le fie rușine! Contactati-i pe cei cu blogul si aratati-le obrazul! Părintele Dionisie intr-adevar, a intenționat sa treacă la np, dar in urma unei discuții cu Înalt preasfințitul și-a venit in fire. Părintele este in prezent la mânăstirea Sâmbăta si slujește acolo
Daca parintele a revenit in BO, bine de el, altfel, stirea a fost corecta: preotul a fost pozat linga calamitatea aia de Cristian Florea.
Cred ca l-au dus la azil la care preotul a zis ca e mai bine la manastire! „)
Iar dupa astfel de scrisoare de demisie, nu cred sa mai fie cazul de slujire!
Sper ca nu!
„Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, căci de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, de aceea au ieşit.”
(I Ioan 2:19)
I Bet!
Comentariile sunt dezactivate.