FILADELFIA BUCUREȘTI – O BISERICĂ MARE PRIN TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR
În seara zilei de 11 ianuarie am poposit din nou la Biserica Penticostală Filadelfia, după mulți ani. Am mai fost aici în anii ’90, pe vremea când păstor era Trandafir Sandru, iar reîntoarcerea a avut pentru mine o încărcătură emoțională aparte. Filadelfia a fost și rămâne o biserică mare prin istoria ei, dar la fel de mare și prin prezent.
Am ajuns la un program al tinerilor, lucru care m-a convins că această biserică este mare și prin viitorul ei. Am văzut o biserică matură, care crește oameni pentru lucrarea lui Dumnezeu și îi încurajează pe tineri să slujească. Jumătate din slujba acestei seri le-a fost încredințată lor, iar slujirea lor a fost plină de viață, de echilibru și eficiență.
Cântarea de laudă și implicarea întregii biserici în închinare au fost cu adevărat demne de apreciere. Maturitatea bisericii se vede și din prețuirea acordată predicării Cuvântului, dar și din modul în care slujirea este împărțită și susținută.
L-am văzut pe pastorul Nicu Oros bucuros și împlinit, privind cu drag la felul în care Dumnezeu ridică oameni pentru slujire. De asemenea, prezența pastorului Daniel Bodnariu alături de el confirmă faptul că slujirea în echipă este încurajată și prețuită la Filadelfia.
Pentru mine, această seară a fost o bucurie sinceră și o mare încurajare: o reîntoarcere într-un loc unde se vede clar continuitatea lucrării lui Dumnezeu, din generație în generație.
