Emanuel Conțac: „Să nu ne ceară dna Pippidi să renunțăm la proteste, pe motiv că ele vor fi speculate de Kremlin. (…) cade în delict de impostură!”
După ce Alina Mungiu-Pippidi a atacat, într-un editorial, presa care susține protestele anti-Barnevernet, protestul în sine, dar și susținătorii ei pe care îi cataloghează drept „nuli pe Google Academic”, una din vocile puternice ale mișcării, lectorul univ. dr. Emanuel Conțac îi dă replica. „Când își depășește competențele și are pretenția să se pronunțe asupra subiectelor pe care nu le pricepe (ori le tratează superficial), cade în delict de impostură”, spune acesta.
„Alina Mungiu-Pippidi este un „scholar”.
Alina Mungiu-Pippidi este un „Google Scholar”.
Alina Mungiu-Pippidi este un „Google Scholar” cu 1580 de citări în sistemul Google Academic.
Un „Google Scholar” este o autoritate în domeniul său de competență.
Un „Google Scholar” este credibil în domenii conexe domeniului său de competență.
Un „Google Scholar” poate să greșească, dacă atacă subiecte din afara domeniului său de competență.
Un „Google Scholar” ajunge să blufeze, dacă „și-a uitat caietul acasă” ori și-a depășit domeniul de competență.
Un „Google Scholar” poate deveni agresiv și bădăran, când i se demonstrează că „și-a uitat caietul acasă”.
Un „Google Scholar” bădăran devine o țoapă intelectuală”, își începe lectorul punctul de vedere publicat pe vaisamar.wordpress.com.
Emanuel Conțac îi explică Alinei Mungiu-Pippidi că susținătorii mișcării anti-Barnevernet sunt, de fapt, oameni care au fugit de comunism și care nu s-ar lăsa folosiți de pro-Rusia.
„Am citit cu stupoare răspunsul dat de dna Alina Mungiu-Pippidi în editorialul intitulat „De partea cui sunt românii în acest război?”. Fără a aduce vreun argument suplimentar (de fapt, un prim argument) în sprijinul ideii că protestatarii români anti-Barnevernet ar fi trepădușii lui Putin în războiul său ideologic cu occidentul, dna Mungiu se mulțumește să facă ceea ce englezul, cu o expresie foarte plastică, numește throwing one’s weight around. Le reproșează preopinenților ei (în cazul de față, mie și colegului Ioan Brie) că nu au vizibilitate academică. De aceea nu au dreptate.
Confuzia elementară întreținută (cu bună știință?) de dna Mungiu-Pippidi este că „expertiza” dintr-un domeniu funcționează ca baghetă magică deschizătoare de lacăte în alte domenii. În multe domenii. În toate domeniile. Drept urmare, doamna Mungiu-Pippidi se burzuluiește în contra mea cu toată greutatea academică a celor 1580 de citări de pe Google Academic, în încercarea de a desființa ceea ce nu poate fi desființat printr-un simplu apel la autoritate: informații factuale.
Magistra dixit, dar dixit fără dovezi; deci fără temei și fără folos.
Or, dacă e vorba să stabilim grosso modo aria preferințelor politice ale organizatorilor protestelor anti-Barnevernet, am pretenția (cu sau fără citări în Google Academic) că mă pricep. Între cei mai activi susținători ai mișcării se numără pastori români din Statele Unite sau din diaspora europeană. Pe câțiva dintre liderii mișcării anti-Barnevernet îi cunosc personal. Pe unii, suficient de bine ca să știu că au legătură cu politica lui Putin cam cât are dna Pippidi cu teologia creștină. Adică niciuna.
Mulți dintre pastorii despre care vorbesc au emigrat dintr-o Românie sufocată de ideologia comunistă. Sunt pro-republicani convinși, detestă etatismele, sunt sensibili la ceea ce este sau pare a fi abuz al statului. Putin, cu ideologia lui agresivă, cu agenda lui de îngrădire severă a minorităților religioase neoprotestante din Rusia, nu poate fi în niciun caz sursa de inspirație pentru pastorii neoprotestanți evadați din România claustrată a anilor ‘80”, explică autorul.
Lectorul universitar îi atrage atenția Alinei Mungiu-Pippidi că „vizibilitatea” științifică pe Google Academic nu îi validează lipsa de argumente atunci când încearcă să-i desființeze pe cei care cer Statului Norvegian să dea copilașii înapoi familiei Botnariu. În plus, Emanuel Conțac spune că una din lucrările științifice ale Alinei Mungiu-Pippidi, „ toarnă hârdaie de lături peste sensibilitățile religioase ale unei majorități a românilor”
Citiți mai multe accesând :
