E UȘOR SĂ SPUI „AI RĂBDARE”. E GREU CÂND TU EȘTI CEL CARE AȘTEAPTĂ.

Când aștepți un răspuns, o vindecare sau întoarcerea cuiva drag, zilele par mai lungi. Te rogi, speri și te întrebi: „Doamne, până când?”

Dumnezeu cunoaște frământarea aceasta. Scriptura ne învață cum să trăim timpul dintre rugăciune și răspuns.

CUM AȘTEPTĂM?

Cu RĂBDARE — chiar și atunci când nu vedem încă împlinirea. Avraam a avut de așteptat înainte să primească ce îi fusese promis. (Evrei 6:15)

Prin CREDINȚĂ — sprijinindu-ne pe credincioșia lui Dumnezeu, când nu știm ce ne va aduce ziua de mâine. (Galateni 5:5)

În RUGĂCIUNE — spunându-I Domnului ce ne apasă și rămânând atenți la călăuzirea Lui.

„Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.”
Psalmul 5:3

CE AȘTEPTĂM?

Așteptăm izbăvire din necaz, pace în frământări și vindecare în suferință. Le cerem cu încredere, lăsând în mâna Domnului felul și timpul răspunsului.

Iar dincolo de toate așteptările noastre de aici, „așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care va locui neprihănirea”. (2 Petru 3:13)

Poate nu poți grăbi răspunsul pe care îl aștepți. Dar astăzi poți să te rogi, să faci binele care îți stă înainte și să primești ajutorul celor care te iubesc.

Viața ta are valoare și în zilele de așteptare.

Cu dragoste, drd.
Ciprian Bârsan