Căderea uriașilor…

Stă în natura umană dorința de a face comparație, pe unii îi numim frumoși iar pe alții mai puțin frumoși…
Unii sunt înalți, alții scunzi, unii sunt deștepți, alții și mai deștepți.
Clasificăm, etichetăm, ne dăm cu părerea avem întodeauna favoriți sau oameni pe care am vrea să-i avem în preajmă.

În lumea spirituală este la fel, avem favoriți, oameni pe care-i ascultam cu drag, la care privim cu bucurie și pe care îi luăm drept modele de viață.
Aceștia sunt uriașii, predicatori celebrii, cântăreți deosebiți, actori minunați, toți, uriași din punctul nostru de vedere.

Privim spre acești „coloși” și ne raportăm la ei, însă trebuie să știm un lucru important: uriașii nu sunt altceva decât oameni, iar oamenii într-un fel sau altul mai devreme sau mai târziu ne vor dezamăgi!
Singurul MODEL viabil spre care trebuie să privim la care trebuie să ne raportăm este Isus Cristos!

Lumea spirituală, este frământă de vești cumplite, incredibile, vezi veștile despre „uriașul” David Yonggi Cho, Ulf Ekman și mai nou, Pustan Vladimir și acuzațiile care i se aduc…
Aceste, vești care ne descumpănesc și aduc în viața noastră de credință îndoiala și prilej de păcătuire și poticnire…
Nu mă mir că „uriașii” cad, se întâmplă, o spune clar Scriptura, de ce se întâmplă și mai ales cum să evităm capcanele vicleanului Satan, este un motiv de cercetare și meditație…

De ce se prăbușesc uriașii?

1. Au o DIRECȚIE greșită….
3. Merg pe un DRUM al morții.
2. Manifestă DISPREȚ față de semeni.
3. În viața de familie s-a instalat DEZASTRUL.

Cu dragoste,
Ciprian Bârsan