Bartimeu, omul de lângă drum
Înțeleg și iubesc Cartea Psalmilor, pentru că viața a îngăduit să trec prin situații asemănătoare cu cele ale autorilor.
Am fost cuprins de multe ori de deznădejde, durere și disperare, în momentele acelea am strigat către Dumnezeu, acesta mi-a dăruit speranța, alungând singurătatea și
alinându-mi suferința!
Iubesc și înțeleg Evangheliile, pentru că m-am regăsit în situațiile reale, autentice prezentate de evangheliști.
Pentru a beneficia de puterea și autoritatea Bibliei, pentru a-i înțelege valoarea ei, ai nevoie de ochi buni și inimă dispusă să primească lumina lui Dumnezeu.
Am privit și privesc în Scriptură și nu încetez să mă bucur de puterea ei transformatoare și de puterea lui Isus de-ai mântui pe oameni, de acolo de unde îi găsește!
-pe unii i-a mântuit din MÂNDRIA bogăției (Zacheu)
-pe alții i-a smuls din MURDĂRIA păcatului (Maria Magdalena)
-au fost atâția scoși din MLAȘTINA grea a patimilor și robiei (îndrăcitul din Gadar)
Scena din Marcu 10:46, se petrece în cel mai vechi oraș din lume Ierihon, un oraș aflat în valea Iordanului în inima deșertului lui Iuda, la 16 km de Marea Moartă și la 27 km de Ierusalim.
Ierihonul sau „Cetatea Palmierilor” a fost prima cetate cucerită prin credință de Iosua, o cetate blestemată.
-acolo Ilie a înființat o școală a profeților
-Elisei a vindecat apele armare.
-această cetate a fost reconstruită de Ahab.
-apogeul ei economic, cultural și politic a fost atins în timpul regilor Hașmonei și a dinastiei lui Irod.
Interesant este faptul că îndreptându-se din Galileea spre Ierusalim Domnul Isus a ales o cale ocolitoare pentru a trece prin Ierihon.
De ce?
Acolo undeva lângă drum stătea un oarecare Bartimeu, un orb, ce se lupta cu prejudecata semenilor. (Cine a păcătuit?)
-Un om fără identitate, fără nume Bartimeu, însemnând fiul lui Timeu.
-Un om lipsit de vedere, bucurii, avantaje, un nenorocit fără viitor, fără speranță, un om ce stătea lângă drum.
•Bartimeu a fost un om ce avea nevoie de MILĂ (scoateți cuvântul milă din Sciptură și veți ajunge la inchiziție)
•Cerșetorul avea nevoie de MÂNGÂIERE.
Isus nu a vindecat la grămadă, El nu a tratat cazurile la general, EL se ocupă în mod personal de fiecare dintre noi!
Bartimeu a fost:
-un CERȘETOR pentru oameni, dar o COMOARĂ pentru Domnul,
-unul ORB pentru semeni, dar OM pentru Cristos,
-un SĂRAC fără valoare, dar un SUFLET scump și prețios pentru Domnul!
Noi oamenii suntem unici, valoroși pentru Dumnezeu.
•Bartimeu avea nevoie urgentă de MÂNTUIRE.
Un om normal primește 82% din informații prin intermediul văzului, iar 8% prin celelalte simțuri.
În acea zi deosebită, Bartimeu aude CHEMAREA cerească și răspundere, face o CERERE corectă, rugându-se apoi, manifestă CREDINȚĂ primind un răspuns minunat!
Doamne atinge-Te de noi, ajută-ne și atinge-ne ochi! Vrem să te vedem!
Cu dragoste,
Ciprian Bârsan