Să ne rugăm pentru Zeno…
Ieri, fratele Vasile Micula a trăit un moment care nu poate fi uitat.
Ajuns la Arena Națională pentru proba de sunet, în jurul orei 10 a venit o veste cutremurătoare: tatăl lui Zeno a plecat în veșnicie… departe, în Germania. O durere greu de descris.
Și totuși, în mijlocul acelei lovituri, Zeno a spus simplu:
„Mergem mai departe și cântăm pentru Domnul.”
Cu aproximativ 20 de minute înainte de a urca pe scenă… încă o veste devastatoare: și sora lui a plecat la Domnul.
Un moment în care cuvintele nu mai ajung.
Au urcat pe scenă cu inimile frânte… dar Zeno a cântat.
A cântat dintr-o durere pe care doar Dumnezeu o cunoaște.
A cântat cu o credință care nu se oprește nici când sufletul este zdrobit.
Atunci s-a văzut clar:
dintr-o inimă zdrobită curge har.
Astăzi nu este despre scenă, ci despre un om încercat profund.
Să ne rugăm pentru Zeno.
Ca Dumnezeu să-l mângâie.
Ca Dumnezeu să-i dea putere.
Ca pacea cerului să-i acopere inima în aceste momente grele.
Respect, Zeno… ceea ce ai făcut nu se uită.
„Domnul este aproape de cei cu inima frântă și mântuiește pe cei cu duhul zdrobit.” (Psalmul 34:18)
Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan
