V O R B E

Dorința de cunoaștere este un foc care nu se stinge niciodată. Dedic această postare tuturor profesorilor care și-au înțeles chemarea și lucrează zi de zi la trezirea acestui foc frumos în inimile copiilor.

“Dacă vrei să construiește o corabie, nu trimite oamenii să strângă lemn și nu le spune ce să facă, în schimb trezește în ei dorul după nesfârșita imensitate a oceanului.” (Antoine de Saint Exupery)

O slăbiciune a mea în primii ani de școală era să plâng ori de câte ori primeam o notă mai mică decât nota 5 (echivalent cu nota 10 în sistemul actual). Prima mea învățătoare, căreia îi spuneam Ana Pavlovna, a fost foarte înțelegătoare cu mine și de fiecare dată m-a încurajat în aceste situații delicate. Ce a făcut dumneaei a fost să trezească în mine o dorință de creștere și cunoaștere dincolo de rezultatele imediate. La fel ca acei corăbieri, care muncesc la construcția corăbiei cu dorul după mare nefiind întristați sau dezamăgiți de fiecare dată când întâmpină o problemă, tot așa și eu am fost inspirat de prima mea învățătoare să pătrund vastul univers al cunoașterii fără frică de eșec, ci din contra, cu bucuria descoperirii și dorința de mai multă înțelepciune, cunoștință și experiență.

Dumnezeu să binecuvânteze toți profesorii!

PS. Pozele de mai jos sunt din școala din satul natal alături de colectivul didactic și banca în care am stat ca și elev…

Valeriu Ghilețchi