Vrei Doamne?
Vrei Doamne? || de Ionel Nica
Vrei Doamne să-mi spui câteodată
De ce lași poteca mea firavă
Să treacă prin hăuri de noapte
Ascunsă de-a Ta dulce slavă?
Sau să-mi spui Doamne câteodată
Ca unui prieten așa mai nătâng
Dojenit printr-o privire, de ce
Are mersul doar un picior stâng?
Sau de ce florile din buchetul primit
Ieri și săptămânile trecute cu drag
Zac ofilite în grămezi de idei mute
Ce nu pot să le-arunc peste prag…?
Vrei Doamne să-mi explici câteodată
Ce nu știu nici să te-ntreb cel puțin ?
Tu poți să-mi dezlegi tainele ferecate
Sub lacătul întrebărilor de creștin…
Să îmi spui te rog printre a Tale rânduri
De Scriptură ce-o deschid mai flămând
De ce noaptea se-alungește când zorii
Sunt cel mai aproape de-l nostru pământ?
Vrei Doamne să mai stai să-mi vorbești?
Câteodată, cel puțin, să mai aduc iar
În gândire dar și-n sufletul meu ostenit
O bucată de cărbune aprins pe altar?
Vrei Doamne să-mi spui câteodată
Ce să fiu, ce să fac, ce să uit?
Ce să țin, ce să las de la mine să plece?!
Dacă vrei…, iată, eu vreau să Te-ascult…
