,,Sunt doar un simplu călător, în acest tren numit VIAȚĂ…” – Oana Stanciu (Polocoșer)
Sunt doar un simplu călător, în acest tren numit VIAȚĂ…” Aceasta e descrierea Oanei Stanciu (Polocoșer). A plecat la Domnul și a lăsat în urmă pe Beni (ca soț) și trei copii minori, dintre care cel mai mic (e o fetiță de doar 1 an).
Pe sora Oana (pe atunci Polocoșer) o știu din vremea studenției când era la Facultatea de Matematică și Informatică (UBB Cluj). De prima dată când am văzut-o la Biserica Betania mi-a dat seama că are o inimă specială. Mai apoi, am observat dedicarea ei, simplitatea ei, seriozitatea ei. Niciodată nu dorea să realizeze lucruri în mod superficial. Îmi amintesc în timpul de consiliere spirituală câtă grijă avea să nu cumva să greșească. Era credincioasă în cele mai mici lucruri. Întotdeuna am vazut-o ca o tânără respectuasă, plină de pace, echilibrată și întotdeauna disponibilă pentru a se dărui…
Îmi amintesc că înainte de a pleca spre Sibiu am fost întrebat de unii din slujitorii Bisericii de acolo dacă o recomand. N-am ezitat deloc și am am recomandat-o fără nicio emoție, recomandarea aceasta era pentru cel care avea să-i devină soț (fratele Beniamin). Mai apoi, îmi amintesc că în câteva slujiri am întâlnit-o și m-am bucurat să o văd atât de împlinită, o soție binecuvântată și o mamă veselă.
Acum, când e de necrezut că a plecat atât de repede și prematur nu ne rămâne decât să-i mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dat harul să fim alături de o ființă atât de binecuvântată și în același timp să fim în gardă, să fim gata, Gloria Regelui e mai aproape de noi decât ne putem gândi!
Ne rugăm special pentru fratele Beni, pentru familia lui lărgită și pentru familia Oanei. Dumnezeul oricărei mâgâieri să vă învăluie cu ale sale mângâieri. Fiți puternici în Numele Domnlui Isus Hristos!
La revedere, sora Oana! Ne revedem pe plaiurile Cerului alături de Marele nostru Domn Isus Hristos!
