ȘARPELE ȘI LEUL
Aceste două vietăți apar pe paginile Scripturilor în repetate rânduri de la Geneza până la Apocalipsa. Atât șarpele cât și leul sunt folosite de mai mulți autori pe parcursul scrierii cărților Bibliei ceea ce ne spune că folosirea lor în descrieri sau comparații poartă un mesaj pe care trebuie să îl înțelegem. Ciudat este că atât șarpele cât și leul apar în forma pozitivă cât și negativă. Dar intenția acestui articol nu este de a face o analiză exegetică în direcția aceasta. La ce intenționez să mă refer este modul în care Adâncul iese la suprafață și cum încet, calculat dar sigur atacă, contaminează și ironizează adevăruri fundamentale ale existenței și eternității.
Ani în urmă concursul Eurovision era câștigat de o persoană controversată (puțin spus). Rețin afirmația unui reporter de atunci, ceva de genul “am înfipt steagul”. Care steag și unde a fost înfipt? Am priceput imediat. Imoralitatea (mizeria morală de joasă speță) care era doar pe la uși și cerșea de milă, intrase în casă și obținuse o victorie importanță. Să ne amintim doar în trecere de atitudinile și manifestările din anumite biserici americane cu scurtă vreme în urmă și despre atacurile drepturilor în numele dreptății.
Acum, zilele acestea, în Paris s-a mai făcut un pas în direcția imoralității. În felul acesta muzica, sportul, lumea de afaceri, ramuri din creștinism se aliniază pe o cale a contaminării morale și spirituale din ce în ce mai credincios. Am trecut prin mai multe secvențe ale acestei deschideri și am constatat împreună cu dumneavoastră despre ceea ce se petrece acolo din perspectiva creștină.
În timpurile noastre a trecut vremea când eram izbăviți din “gura leului” cum spunea apostolul Pavel. Acum suntem sub atacul subtil și ucigător al “șarpelui”. Dacă leul răcnește și caută pe cine să înghită (arene romane, masacre, arderi pe rug, inchiziție), șarpele tace, se apropie subtil și atent de victimă. Nu are colți precum un leu, colți cu care sfâșie nemilos. Mușcătura șarpelui este destul de ușoară dar victima primește în acel scurt timp o doză de venin care duce la moartea lentă a celui mușcat. Da, acum șarpele își ridică capul și mușcă fără milă. Cultura, muzica, sportul, industria cinematografică sunt dinții subțiri care mușcă doar atât cât să poată insera doza de venin suficientă contaminării și uciderii. La un asemenea atac suntem supuși în aceste zile! În mijlocul unei ceremonii grandioase (zi și noapte) în care comentatorii de televiziuni rămân fără cuvinte (paralizați) la frumusețe și spectaculos, se inserează doza de venin care are ca scop ridicularizarea a tot ceea ce este sfânt.
„Fraţilor, ce să facem?” Aceasta este o întrebare legitimă într-un context diferit de cel din cartea Faptele apostolilor. Eu, tu, noi împreună – fraților ce să facem? Care este atitudinea noastră? Ce acțiuni întreprindem? Rămânem doar mirați și indignați sau motivați?
Iată o sugestie la întrebarea de mai sus: „Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească”.
Avem frățietatea și viitorul. Avem un set de valori sfinte de promovat. Misiunea noastră, indiferent de circumstanțe este de a continua neîntrerupt să propovăduim pe Cristos ca Domn și mântuitor!
