Orbirea spirituală – boala vremurilor noastre

Nu este lipsă de informație…ci lipsă de revelație. Nu este întuneric în jur…ci întuneric înăuntru.

Trăim o orbire subtilă, dar periculoasă:

– încăpățânarea devine „convingere”

– îngâmfarea devine „identitate”

– îngustimea devine „adevăr personal”

Biblia demască această realitate:

– Balaam nu vede îngerul… dar un animal vede

– Samuel vede un om… dar nu vede alegerea lui Dumnezeu

– slujitorul lui Elisei vede pericolul… dar nu vede protecția

Așa arată orbirea:

Ipocrizie

Trăim ca și cum Dumnezeu nu vede… dar El vede tot.

Valori inversate

Minciuna urcă pe tron, adevărul este marginalizat. Compromisul devine normal, sfințenia devine opțională.

Iluzie spirituală

O lume „frumoasă” la exterior… dar goală de Dumnezeu.

Și roadele?

– neputință în rugăciune

– instabilitate în credință

– nemulțumire continuă

Nu tot ce vezi este real. Și nu tot ce nu vezi… lipsește.

Există o realitate nevăzută:

– lupte spirituale

– intervenții divine

– oștiri cerești

Soluția nu este educația… ci iluminarea. Caută-L pe Domnul până Îl găsești.

Strigă fără mască: „Doamne, deschide-mi ochii!”

Renunță la aparențe… și vei primi vedere. Pentru că în momentul în care Dumnezeu îți deschide ochii:

– vezi păcatul așa cum este

– vezi harul așa cum lucrează

– vezi viața așa cum contează

Și nu mai poți trăi la fel.

Trezirea începe când orbirea se sfârșește.

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan: