LIMANURI BUNE by Marcel Saitis
Dragi prieteni si parteneri ai misiunii transculturale,
Pe fiecare crestin care are pasiune in a-si trai credinta si a citi Scripturile, prima luna a anului il gaseste in cartea Genesei, cartea inceputurilor: inceputul omului si ale lumii, inceputul timpului si a istoriei, inceputul poporului Israel, inceputul planului de rascumparare al lui Dumnezeu.
Si pentru noi acest an a reprezentat o fila a unor inceputuri, a intalnirii pentru prima data cu evenimente noi si unice si despre care dorim sa va scriem.
Unul dintre ele a fost trairea ,,liveˮ – pe viu, a vijeliei unui ciclon, desi orasul nostru a fost atins doar de perimetrul exterior al ciclonului Chezda. A maturat case, copaci, acoperisuri, stapi de curent electric, podurile mai mici, a adus multe inundatii si distrugere. A lasat in urma peste 15.000 de sinistrati.
Al doilea eveniment a fost venirea unei echipe de pastori din Romania, care au stat in Madagascar pe parcursul a 10 zile. Am fost fericiti de venirea lor, dar in acelasi timp tematori. A fost teama ca cativa ,,capi de familie”, cu copii ce ii asteapta acasa, ajung intr-o tara in curs de dezastru natural, pe o vreme cu ploi torentiale si inundatii, cand bolile se raspandesc cu repeziciune.
Slava Domnului – ambele evenimente au fost sub controlul Lui. Ceea ce parea sa fie o calatorie dificila a fost transformata prin dragostea si bunatatea lui Dumnezeu in momente de mare binecuvantare, partasie sfanta si a creat poduri intinse intre aceste doua tari si intre bisericile nascute din nou ce le reprezinta: Romania si Madagascar.
Un al doilea mare eveniment pe care l-am avut in luna ianuarie a fost venirea unei echipe de patru pastori din Romania pentru o perioada de 10 zile in Madagascar. A fost ca o perioada de odihna spirituala, desi a fost un adevarat maraton toata aceasta perioada. Pastorii Daniel Hada, Ciprian Barsan, Danut Tintean si liderul echipei, Dan Cata, au fost ca niste ingeri trimisi de Domnul sa aiba grija de noi.
Au fost o echipa speciala, bine inchegata si unita. Ne-au incurajat, ne-au ascultat, s-au jucat cu copiii nostri, ne-au consiliat, au plans cu noi, au ras cu noi, ne-au binecuvantat pe noi si toate lucrarile in care suntem implicati. Dar nu au fost doar ei, ei fiind doar varful aisbergului. Au fost bisericile din Romania, in special cele din zona Hundedoara, Deva, Calan si zona Resitei, care au avut o inima larga pentru lucrarea de aici. Va suntem asa de recunoscatori si ii suntem asa de multumitori Domnului Isus Hristos care v-a motivat, dar si v-a ajutat sa transformati dorinta in fapta si sa fiti cu noi. Ne rugam ca rasplatile Lui sa depaseasca multumirea noastra limitata in cuvinte.
De-a lungul celor 10 zile petrecute in Madagascar cu pastorii romani, am vizitat atat lucrarile din Antananarivo – Orfelinatul Speranta, cat si cele din Antsirabe si regiunea Vakinakaratra, unde suntem noi in special implicati. Nu putem sa scriem intr-o scrisoare despre toate aceste zile, dar putem sa atingem partial cateva dintre ele.
Experientele acestui inceput de an ne-au inspirat titlul acestei scrisori. Am cugetat la apostolul Pavel, luat de ciclonul ,,Eurachilonˮ si tarat prin Marea Mediterana, pana cand Dumnezeu i-a scos in cale ostrovul Malta, un liman bun pentru odihna si refacere – Fapte 27. Furtuna nu l-a doborat, ci, dimpotriva, i-a intarit increderea in Domnul Atotputernic, care este suveran peste natura si vietile oamenilor.
Uneori ne-am simtit si noi in peregrinarea noastra in sudul Africii ca si o corabie pierduta in valurile marii. Am primit multe semnale de sprijin in ultimul an si jumatate, dar singuratatea ne era evidenta. E dureroasa strainatatea, cum multi dintre dvs o stiti bine. Venirea pastorilor din Romania a fost un moment semnificativ pentru noi. Nu a fost doar o simpla vizita, ci un semn de dragoste din partea dvs, a Bisericilor din Romania si Diaspora, care ne iubiti pe noi, pe poporul malgas si care apreciati lucrarea de aici. Va multumim frumos pentru acest gest al dragostei si ne rugam ca Dumnezeu sa va binecuvanteze deplin, rasplatindu-va osteneala de-a va ruga pentru Madagascar, a oferi darurile dvs pentru poporul malgas, dar si de a pune din cand in cand piciorul pe taramurile Marii Insule Rosii africane.
Cu aleasa dragoste si pretuire,
Saitis Marcel si Ioana, cu copiii Alessia, Ruth si Filip
