Inimă. Integritate. Încântare.

„Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.”
Proverbele 11:20

Proverbele 11 pune în contrast două feluri de oameni: omul cu inima strâmbă și omul care umblă în integritate. Accentul nu cade doar pe fapte, ci pe ceea ce se află înăuntru. Dumnezeu nu privește doar la comportament, ci la inimă.

Aici este adevărata problemă:

poți corecta aparența și să păstrezi inima stricată.

Poți zâmbi frumos.
Poți vorbi corect.
Poți avea imagine bună înaintea oamenilor.

Dar Dumnezeu vede motivațiile, intențiile și adevărul ascuns.

INIMA este sursa.
INTEGRITATEA este drumul.
ÎNCÂNTAREA LUI DUMNEZEU este rodul.

Textul spune clar că Dumnezeu este dezgustat de perversitatea inimii, dar Se bucură de cel care umblă fără prihană.

Nu înseamnă perfecțiune fără greșeală.

Înseamnă sinceritate.
Înseamnă curăție.
Înseamnă să nu trăiești cu două fețe.

Omul integru este același în public și în privat.

Caracterul adevărat începe acolo unde nu te vede nimeni.

Întrebarea nu este doar:

„Ce cred oamenii despre mine?”

Întrebarea mai importantă este:

„Ce vede Dumnezeu în inima mea?”

Pentru că poți impresiona oamenii pentru o vreme, dar nu-L poți impresiona pe Dumnezeu prin aparențe.

Dumnezeu nu caută o imagine impecabilă, ci o inimă sinceră și o viață care umblă drept înaintea Lui.

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan