Elogiu pentru varul DAMIAN VIDONI- O mica istorie a familiei Vidoni in lucrarea Evangheliei Dr. Caius Obeada

1800

La sfarsitul secolului 19, Damian Vidoni pleaca din Gladna Romana, un sat la poalele Padesului depe meleagurile Banatene, spre America. Nu stim exact traseul, dar strabunicul varului Damion, un om tare (cum se mai spune in Banat) fara frica si plin de curaj, pleaca sa tranverseze oceanul spre noua tara. Tot in aceasta perioada doi Fardeni: Daminescu si Jurconi si ei se aventureaza sa plece spre meleagurile Americane, ajungand la Detroit. Din unele surse primite, Daminescu ajunge sa fie mentionat in istoria bisericii din Detroit, a comunitatii romane din aceasta perioada, ca unul care a contribuit la cladirea bisericii. Amandoi ajung sa se re-intoarca acasa pe plaiurile Fardei unde se implica in lucrarea Evangheliei din cercul de misiune Fardea.

La ani 1800, tranversarea oceanului se facea prin doua feluri de nave: cu vele si mai nou cu nave motorizate cu motare pe aburi. Navele cu vele faceau aproape 6 saptamani tranversarea oceanului, iar daca ajungeau sa aibe probleme atmosferice, transversarea oceanului putea sa ajunga si pana la 14 saptamani. Navele mai moderne la sfarsitul anilor 1800, trecand dela vele la nave motorizate pe aburi, tranversau oceanul intre 6 la 9 zile.

Dupa unele date istorice, costul de bilet sa tranversezi oceanul in aceasta perioada era in jur de 30 de dolari. O nava avea o capacitate de 1,500-2,000 de emigranti, la un profit intre $45,000 – $60,000 pe o singura tura, costul de mancare fiind in jur de 60 de cents la zi. Aceasta este perioada in care 12 milioane de emigranti ajung in America intre anii 1870-1900. Majoritatea emigrantilor venind din Nord-Vestul Europei ajungand la 8 milioane, iar din zona Sud-Estul Europei (pleacati depe meleagurile Italieni) ajung la un numar de peste 3 milioane de emigranti.

Nu stim pe ce drum a plecat Damian si nici de unde a avut bani de drum, insa stim ca a avut un curaj deosebit sa plece din Banat spre coasta Europeana a Atlanticului cu destinatia America. Nu stim nici daca Damian vorbea vre-o limba straina, intrebandu-ne cum a putut sa se descurce sa tranverseze Europa. Era o vorba prin zona Zoltului/Gladnei „daca te descurci in Luncani te poti descurca si in Bucuresti”. Din cele spuse de strabunii nostri, stim ca Damian Vidoni a lucrat in America pentru o perioada de timp, mai tarziu sa se intoarca acasa pe plaiurile Banatene a satului Gladna Romana. Multe detalii ne lipsesc, si curiozitatea ne impinge sa ne imaginam un banatean descurcaret, care nu numai ca ajunge pe meleaguri Americane, dar nu isi uita neamul si familia, revinind la poalele Padesului, la casa parinteasca.

In America nu stim cum sa descurcat cu limba, cat de bine a stapanit engleza, insa stim doua lucruri importante: 1) a primit de Cristos ca Domnul si Mantuitor (sa pocait). 2) Iar in al doilea rand, sa intors acasa cu ceva bani, prin care la 1902 Biserica Baptista din Gladna Romana isi deschide portile. In bunatatea cerului, Damian ajunge la cunostinta mantuirii, fara sa stim prin cine si cum, insa cert este ca pocainta lui Damian este reala, intorcandu-se acasa sa spuna si altora despre credinta salvatoare. Astfel ca Damian Vidoni este primul credincios din zona Gladnei Romane care aduce credinta din America, nu depe plaiurile Ardealului, sau dela populatia germana din zona Timisoarei. Datele istorice atesteaza deschiderea Bisericii Baptiste din Gladna Romana la anii 1902, Damian Vidoni jucand un rol esential nu numai in predicarea Evangheliei dar si a construirii locasului de inchinaciune.

1900

Damian Vidoni se casatoreste cu Anastasia, o fata cu un nume de printesa, iar primul lor copil se naste pe 15 Septembrie, 1898. Revenirea in tara nu la obosit sa inceapa lucrarea misionara, in predicare si marturia credintei. La anul 1902, pe meleagurile Gladneu Romane deja era un numar mai mare de credinciosi Baptisti care au gasit necesar construirea unei locas de inchinaciune. Damian investeste din bani adusi din America in construirea bisericii care si astazi se poate vedea la poalele Padesului.

In 1908, revista Adevarul, in Nr 6 din decembrie, relateaza ca la Gladna Romana pe data de 11 octombrie sa tinut un botez de fratele Stefan Ignat din Lalesint, (unul din pioneri credintei din Banat) unde sau botezat 6 suflete; 1 din Gladna Romana, 1 dela Curtea, 2 din Hauzesti si 2 din Fardea. La botez au fost un numar mare din 16 comune. Citirea Cuvantului a fost din Matei 28:19. Tot in acest an, istoricul Vasile Berbecar ajunge la Gladna Romana sa vada lucrarea baptistilor din zona, unde sa intalnit si cu parintii si elevii scolii din Gladna la o festivitate locala.

Tot in acesta perioada, in zona Gladnei Romana – Fardea, se perinda pionerii credintei Baptiste cum ar fi Ignea Stefan, Mihai Cornea, si Emilian Ardelean. Datorita lucrari misionare din Gladna Romana, Ripan Achim primeste credinta si se boteaza la Gladna Romana. Ripan Achim este un personaj important, el fiind cel care a predicat Evanghelia lui Gheorghe Ciorega care prin 1910 ajunge sa deschis Biserica din Lugoj. Lucrarea misionara a bisericii din Gladna Romana ajunge sa fie cunoscuta, multi vizitand aceasta zona in ascultarea Cuvantului predicat, Damian Vidoni fiind pionerul baptist din cercul misionar din Gladna Romana.

Primul copil a lui Damian si Anastasia Vidoni este Dumitru Vidoni, care pe data de 15 August 1919 este botezat in Gladna de Stefan Ignat. Dumitru Vidoni avea 17 ani cand la marturisit pe Domnul in apa botezului. Marturia parintilor, si dedicarea in lucrarea misionara, l-au impresionat pe tanarul Dumitru care ajunge sa se implice in lucrarea urmand exemplu tatalui sau. In aceasta perioada, fanfara Bisericii din Gladna Romana ia amploare si ajuta lucrarea misionara din zona. In 1922, fanfara participa pe data de 23 iulie la Surducul Mic unde sa oficiat un botez cu 11 suflete, de pastorul Ioan Covaci. Sunetul fanfarei peste dealuri era cunoscuta, mersul pe jos dela un sat la altul fiind singura metoda de transport. Pe la popasuri, instrumentisti mai incepeau sa cante cate o melodie, care ajungea sa rasune peste dealuri si coline.

In 1923, pe data de 10 iunie a fost oficiat actul botezului in Gladna Romana de fratele Stefan Ignea, unde 19 suflete au marturisit credinta prin apa botezului. Paradoxal (daca am putea spune) la Bucuresti se oficia al 4 lea botez pe 17 iunie cu 15 suflete de catre Constantin Adorian. Fanfara Gladnei isi face un renume aparte invitata la multe activitati de evanghelizare sau botezuri. Sub conducerea dirijorului Teodor Bolosin, fanfara participa la programul de botez depe data de 20 iulie la Jupunesti, unde 10 suflete marturisesc credinta in apa botezului, oficiat de pastorul Emilian Ardelean. Aceasta perioada este plina de activitati misionare, Damian Vidoni si restul familiei Vidoni implicati in toate activitatile bisericii Baptiste din Gladna Romana. Lucrarea misionara a lui Damian aduce roade si binecuvantare pe meleagurile Banatene.

Dupa plecarea pastorului Emilian Ardelean din cercul de misiune Gladna Romana sa deschida cercul de misiune din Jupunesti, Dumitru Vidoni (baiatul mai mare a batranului Damian) preia pastoratul comunitatii Baptiste din Gladna Romana. In familia Vidoni, asa ca si in alte familii Banatene, numele tatilor, bunicilor sunt purtate mai departe din generatie in generatie, astfel ca in Familia Vidoni mai sunt si alti Damiani, unul fiind fratele lui Dumitru Vidoni, nascut in 23 septembrie 1912, fiul lui Damian si Anastasia Vidoni.

Fratele pastorului Dumitru Vidoni, Damian, se casatoreste cu Spadora care este cunoscuta ca Debora. Datorita greutati de pronuntare a numelui Spadora, familie o „porecleste” Debora. Damian si „Debora” au avut 5 copii: Gheorghe, Simion, Dumitru, Ana si Marioara (care pleaca la Domnul la varsta tanara de 20 de ani). Gheorghe (care este si el poreclit „George Pleasa”) sa nascut pe 23 Septembrie, 1932. George Pleasa se casatoreste cu „Eta” (care ar provine dela Elizabeta), si au avut 10 copii.

In aceasta perioada Biserica din Gladna Romana creste, multe din familii avand multi copii, toti implicati in lucrarea bisericii, in fanfara sau in cor. Familiile Vidoni lucreaza cu spor in campul Evangheliei, urmand exemplu parintilor si bunicilor lor. Pentruca se face confuzie in repetarea numelor, trebuie sa readuc aminte ca Damian Vidoni, fratele pastorului Dumitru, este bunicul varului Damian care poarta numele bunicului si strabunicului sau. Gheoghe Vidoni (cunoscut ca George Pleasa) se boteaza pe data de 6 ianuarie, 1965, ramanand credincios lucrari in biserica din Gladna. George Pleasa, primeste talentul muzici, un instrumentist deosebit care putea sa cante la orice instrument de fanfara. George ajunge dirijorul fanfarei din Gladna pana a plecat la vesnicii. Ca o paranteza istorica, tatal si bunicul meu erau si ei membri in fanfara Bisericii Baptiste din Gladna Romana, martori la o multime de activitati misionare in aceasta zona Banateana.

Damian este cel mai mare copil din cei 10 a lui George Vidoni (Pleasa) si matusa Eta. Damian, mergand pe urmele inaintasilor sai, ramane credincios mantuitorului Sau, dedicandu-si viate spre lucrare, implicat din tinerete in lucrarea misionara din Gladna Romana, mai tarziu ajungand la Timisoara unde Domnul il cheama sa se implice in Biserica Baptista Germana din Timisoara pana cand Domnul la chemat la vesnicii.

Restul istorie va trebui sa fie completata de copii si cei care l-au cunoscut ca lucrator.

Ca o nota de incheiere, am sa explic legatura de neam intre trei mari familii Vodoni, Streian si Obeada, o legatura comlicata si tinuta in simplicitate din generatie in generatie. Indiferent cat de distanti suntem, noi toti ne acceptam ca veri din neam in neam, indiferent unde am ajuns sa fim imprastiati in lumea larga.

Strabunica mea, se numea Maria Streian inainte sa se marite cu Emilian Obeada care moare pe front la primul razboi mondial. Maria Obeada ajunge sa fie cunoscuta sub numele de „mama Uta”, vaduva cu 4 copii: Valeria, Ana, Ion si Romulus. Valeria Obeada se casatoreste cu Valeriu Mastacanean de unde o noua spita intra in istorie. Din familia Mastecaneanu, ajungem sa intalnim doua surori Ana si Eta. Eta ajunge nevasta lui George Pleasa.

Prin „mama Uta” familia Obeada este legata prin neam de sange cu familia Streian.

Prin legatura Mastecanean, casatoria lui Eta cu George Pleasa creaza o alta legatura de neam.

Legatura dintre familia Streian si Vidoni este facuta prin casatoria lui Damian Vidoni cu Spadora (poreclita Debora) care provine din familia Streian, sora lui Victor (uica Hipu), Elisabeta, Aneta, Dr. Caius, si profesorul Nicolae.

Toate cele trei familii, Vidoni, Streian si Obeada au legaturi de neamuri dela inceputul secolului 20, la inceputul anilor 1900. Prin aceste legaturi sunt un var a lui Damian Vidoni, cel care a plecat la vesnicii sa fie in prezenta Domnului si familiilor noatre care ne asteapta si pe noi sa ne bucuram de bucuria cerului.

Domnul sa se indure de noi toti si sa ne dea putere sa continuam lucrarea marturiei credineti inaintasilor nostri.