Confortabili în prezența răului

În urmă cu câţiva ani, William Bennett scria o cărticică intitulată „Moartea indignării”. A fost un timp când societatea se manifesta cu indignare vizavi de comportamentul necorespunzător al oamenilor. Dar lucrurile s-au schimbat. Acceptăm defectele celorlalţi cu atâta uşurinţă că le acceptăm comportamentul necorespunzător fără nici o ezitare. Şi aceasta nu înseamnă că îi iertăm pe aceşti oameni, ci pur şi simplu le scuzăm comportamentul. Cu alte cuvinte, am uitat să mai roşim. Nu mai avem ruşine.

Ce se întâmplă atunci când oamenii nu mai au simţul ruşinii? Se întâmplă că în jur de 3 milioane de evrei sunt ucişi în camerele de gazare. Se întâmplă ca Jeffrey Dahmer să ucidă şi să mănânce 15oameni. Şi se mai întâmplă ca nişte copii de şcoală să îşi împuşte colegii, profesorii şi ofiţeri de poliţie.

Ce se întâmplă atunci când oamenii nu mai au nici un pic de ruşine? Devin dependenţi de droguri, se angajează în relaţii sexuale premaritale, şterpelesc din magazine fără nici o reţinere.

Ce se întâmplă atunci când oamenii şi-au pierdut simţul ruşinii? Oamenii ajung nişte monştri cărora nu le pasă de suferinţa şi prejudiciile pe care le provoacă.

Iar faptul cel mai cutremurător din Evanghelia după Luca este că oamenii ajung să se simtă atât de bine în prezenţa răului.

Internet