CA LOT

Suntem avertizați mereu, mereu.

Atunci când părăsim Sodoma,

Să nu privim defel-napoi, s-o-ntindem tare.

Pe sodomeni fără de milă îi bate Dumnezeu.

Desfrâul lor-naintea Lui stârnește voma.

Cine cu jind se-ntoarce, rămâne stâlp de sare.

Un vaier surd prin fumul dens…

Vatra Sodomei e un crater imens.

De ești ca Lot, așterne-te la drum.

Ploaia de foc stă gata să pornească.

Cloaca plăcerii, acum încinsă lavă,

Luxul Sodomei îl va preface-n scrum.

Lasă glumeții să… glumească,

Tu ieși, nu mai e timp pentru zăbavă.

Pârjolul ei de-a lungul vremii –

Pilduitor anunță: urmează focul… gheenii.

Ticulescu (vol. „E toamnă în Eden”, Editura Eubeea, Timișoara, 2009).