GHID de SUPRAVIEȚUIRE în NORVEGIA ( Merită citit!)

Analiză necruțătoare a societății SCANDINAVE. Ghid de SUPRAVIEŢUIRE al emigrantului în Norvegia.

Florin Saiu, Petrisor Cana

Odată cu deschiderea granițelor, mulți oameni visează la un

trai mai bun în Europa. Intelectuali sau cerșetori, tineri sau bătrâni, bărbați sau femei cu care ne mândrim, dar și specimene care ne fac de râs, românii iau calea

străinătății, convinși că acolo „umblă câinii cu covrigi în coadă”.

De aici înainte, începe povestea unei tinere plecate din

Oltenia natală, căsătorite în Norvegia și stabilite de

trei ani la Oslo, capitala Norvegiei: „Am ajuns aici cu gândul de a-mi forma o familie armonioasă, alături de soțul meu norvegian, care are doi copii dintr-o căsătorie

anterioară. Nu știam mare lucru despre societatea și

sistemul scandinav, dar

aveam să descopăr un stat demn de romanul lui Orwell -1984. Am

terminat, în țară, Filosofie-Sociologie și, imediat cum am ajuns la Oslo, m-am pus cu burta pe carte, pentru a învăța limba țării mele adoptive”.

Personajul nostru, pe care îl vom numi cu inițialele C.K., pentru a-i

proteja identitatea, ne-a mărturisit aspecte uluitoare din viața de zi cu zi trăită la Oslo. Pentru o mai bună

înțelegere, am decis să le grupăm în câteva puncte.

Ce-a rezultat? Un strigăt mut de atenționare, un gest deprevenire, un „ceva” pe care l-am numit simplu: „Ghid de supraviețuire al emigrantului în Norvegia”.

Astfel:1 „Pentru a înțelege societatea scandinavă, trebuie să

citiți Janteloven, adică Legea Jante, apărută în urmă cu aproape 100 de

ani în Danemarca și preluată de majoritatea țărilor

nordice, inclusiv de Norvegia.

Cine nu o respectă este marginalizat, privit cu suspiciune

și ostilitate. Iată ce cuprinde:
•Să nu crezi că ești special.
•Să nu crezi că ești la fel ca noi.
•Să nu crezi că ești mai deștept decât noi.
•Să nu crezi că ești mai bun decât

noi.

•Nu crede că știi mai multe decât noi.
•Nu te crede mai important decât noi.
•Să nu crezi că ești bun de ceva.
•Nu râde de noi.
•Să nu crezi că îi pasă cuiva de tine.
•Nu crede că poți să ne înveți pe noi ceva.

În acest cadru, acționează Barnevernet, Serviciul Social de

Protecție a Copilului din Norvegia”, crede C. K..
Dacă ați aprofundat aceste reguli, luați aminte la următoarele puncte, considerate de tânărul sociolog cruciale pentru înțelegerea societății nordice!

2 „Statul norvegian ateu instigă la ură împotrivacreștinilorși își manipulează cetățenii prin Kristelig Folkeparti -așa-zisul Partid Creștin-Democrat.
Exemplu:

legile extrem de restrictive legate de alcool sunt puse de

Norvegia pe seama acestui partid. Restricțiile exagerate conduc la ură, dar asupra cui se îndreaptă aceasta? Nu asupra statului norvegian (care și emite aceste legi), ci

asupra Partidului Creștin-Democrat,

care le propune și care, chipurile, reprezintă interesele creștinilor din Norvegia. Atunci, sigur că norvegienii ajung să-i urască pe credincioșii creștini.

 Să nu uităm că Norvegia este o țară în care doar 2% din

populație merge la biserică. Așadar,

este vorba despre o manipulare crasă, o formă de instigare la ură împotriva creștinilor străini”.
3 „Norvegia încearcă excluderea religiei și, implicit, a libertății de expresie.

Exemplu:

UDI, adică Instituția pentru Imigrație, a interzis, inițial, expunerea crucii în centrele pentru imigranți! Era valabil și pentru însemnele imigranților musulmani. Ulterior, la presiunile mediatice, UDI a revenit asupra

deciziei. De asemenea, unele

companii norvegiene refuză mâncarea livrată de firmele specializate, cunoscute ca aparținând comunității creștine.

Alt caz cunoscut – cea mai veche și cea mai mare școală

din Åsanes, Kyrkjekrinsen skole -, interzice elevilor să mai meargă la biserică înainte de Crăciun.

Toate aceste cazuri au fost dezbătute în ziarele din Norvegia”.
4 „Barnevernet a în grozit

 Norvegia. Consider că această instituție urmărește destrămarea familiilor tradiționale și înființarea unora supuse legilor manipulatoare. Sunt urmărite, în special, familiile mixte -norvegian-străin – sau cele autohone sută la sută. Sunt luați, de obicei, copii blonzi sau albi.
Sunt familii care au rămas fără copii pentru că, la un moment dat, părinții au avut probleme de sănătate. Dar și pentru că, temporar, au avut probleme financiare. De remarcat că familiile-surogat primesc 50.000 de euro pe an pentru un copil luat în adopție, în afară de alte beneficii materiale, cum ar fi vacanțe plătite de stat, scutiri de taxe etc.
De ce statul nu ajută familiile naturale? Inclusiv norvegienii se tem de acest Barnevernet. Soțul meu, divorțat, care are doi copii dintr- o căsătorie anterioară cu o norvegiană, privește mereu peste umăr. Căsătorit acum cu o româncă, este o posibilă victimă.
La Oslo, nu trebuie să parchezi aiurea, pe locul vreunui vecin, de exemplu. Chiar dacă o faci pentru câteva minute. Au fost cazuri când, pentru a se răzbuna, vecinii au sunat la Barnevernet, pentru a le

da „ponturi”. Mai ales că sunt și recompensați financiar.
E mai rău decât pe timpul comunismului la noi. Aici, norvegienii se toarnă inclusiv între ei. Cei cu poziții sociale bune au, însă, rareori de suferit”.
5 „Hărțuirea copiilor dați spre

 adopție. Dacă

 aveți deja copii sau plănuiți să aveți cu un partener norvegian, țineți cont de faptul că, în cazul în care vă sunt luați de Barnevernet, micuții riscă să fie abuzați sexual de tații adoptivi! Cum foarte mulți copii fug de la familia-surogat, aceștia sunt dați în urmărire națională, hărțuiți, prinși de cele mai multe ori și aduși înapoi. Este o adevărată traumă. Despre astfel de cazuri citesc constant în presa din Oslo”.
6 „Norvegienii sunt rasiști 99%, blonzi, ei au inventat un cuvânt pentru oamenii cu păr negru – «svart hode» – în traducere – «cap negru». Cei cu păr negru sunt discriminați la angajare, considerați rasă inferioară, tratați cu dispreț”.
7 „Prezintă-te cu numele soțului!
Dacă te-ai măritat cu un norvegian și ai de gând să te

angajezi, nu folosi numele de fată. Nu vei obține în veci un loc de muncă! Această regulă nescrisă nu este valabilă pentru profesioniștii de top, ci pentru oamenii de condiție medie sau submedie”.
8 Alcoolismul, sinuciderile și divorțurile sunt ceva firesc 

Să nu te sperii dacă, odată, ajuns/ă în Norvegia vei

întâlni pe stradă, mai ales sâmbăta, oameni rupți de beți. Extrem de depresivi, în rândul norvegienilor rata

sinuciderilor este alarmantă. La

fel și rata divorțurilor. La Oslo, aventurile de-o noapte sunt ceva firesc. Bețiile din cluburi se termină, de multe ori, în pat, cu un necunoscut sau cu o necunoscută. Așa s-a ajuns și la o rată uriașă a deținătorilor de boli venerice, Norvegia ocupând un loc fruntaș în Europa”.
9 „Hedonismul este la el acasă.

Societatea norvegiană pune pe primul plan individul și plăcerile lui. Mulți trăiesc doar pentru a-și satisface plăcerile. Nu familia este pe primul loc aici, ci individul. Rar vei vedea pe străzi doi tineri, bărbat și femeie, ținându-se de mână”. 
10 „Naționalismul norvegian are dimenisuni

patologice Rar mi-a fost dat să văd un asemenea complex de superioritate,colosal la nivel de națiune. Norvegienii

resping cu înverșunare orice nu corespunde culturii

lor.
Odată ajuns aici, nu vei avea parte prea des de discuții spirituale. Principala temă este legată de bani, bani și iar bani”.

Nimic despre cazul Bodnariu la TV. 
C.K., tânăra care locuiește în Oslo de trei ani, ne-a dezvăluit un aspect interesant legat de cazul familiei

Bodnariu. „Până la urmă, de la acest caz am plecat.

Așa am decis să fac publice toate aceste lucruri despre

norvegieni… Eh, nu am văzut nimic, dar absolut nimic,

despre cazul Bodnariu la televizor, aici, în Oslo. Așadar,

informația este foarte bine filtrată, ca pe timpul comunismului la noi. În ziare s-a scris puțin și totul de o manieră incriminatorie la adresa familiei românului”.

  
Efectele cazului Bodnariu. O familie de români a fugit din Norvegia de teamă să nu îi fi e luați

copiii.Pe măsură ce protestele de susținere pentru familia de români, despărțită de cei cinci copiii, de autoritățile din Norvegia, iau amploare în toată lumea, ies la iveală și alte cazuri asemănătoare. Chiar cu o zi înainte de ieșirea în stradă a mii de români, care au protestat, sâmbătă, față de separarea celor cinci copii de părinții lor, Ruth și Marius Bodnariu, apropiații familiei despărțite brutal au anunțat că o altă familie din țara noastră a fugit din Norvegia, de teamă să nu pățească același lucru. Vestea a fost confirmată, pentru „Evenimentul zilei”, de către Nicu Vaida, pastor la Biserica Penticostală Română

” Muntele Maslinilor”, din Padova. „Informația este cât se poate de reală și mi-a fost confirmată de rudele din Italia ale familiei care a fugit din Norvegia”, ne-a spus pastorul Vaida. Acesta a adăugat că a păstrat

 discreția asupra identității familiei fugare, de teama represiunii autorităților norvegiene.Copil „bătut” de bunica aflată în România În contextul campaniei de proteste, dusă în toată lumea, de

susținătorii familiei Bodnariu, fratele lui Marius, Daniel Bodnariu, a povestit și cazul unei alte familii românești, plecată stabilită de cinci ani în Norvegia.
„Am fost contactat de o familie de români creștini orotdocși cărora le-au fost luați copiii în același mod

abuziv. Sunt disperați și terorizați de această instituție (Barnevernet – Serviciul pentru Protecția

Copilului din Norvegia n.r.).”, a scris Daniel Bodnariu pe blogul agnus dei.

  
Deși tatăl spune că nu i-a dat nici măcar o palmă fetei sale, de 7 ani, copiii le-au fost luați pe motiv că micuța s-ar fi plâns „că este bătută, zilnic, de mamă, tată și bunică”. Or, bunica este în România. „Tatăl vine de la lucru târziu acasă și mi-a spus: «Este absurd să te gândești că o bat în fiecare zi, ar însemna să o scol seara, când vin, să-i dau bătaie și s-o trimit la culcare»”. Singurul semnal pe care l-au primit părinții și nu și-au dat seama ce-i paște a fost că fetița, cu o săptămână înainte de a fi luată, a spus mamei că va merge într-o familie care îi va cumpăra toate jucariile pe care și le dorește. „Este un caz dramatic, părinții sunt amenințați ca să rămână pe low-profile (profil ascuns n.r.), altfel nu-și vor mai vedea copiii. Nu știu cum sa numesc abordarea asta <civilizata> made in Norvegia. Seamănă foarte bine cu cea a Securității de la noi”, 
(Mulțumesc fratelui Slavomir Almajan, pentru material)