Și slujitorii au nevoie de rugăciune

Ieri, la Biserica Penticostală „Izvorul Vieții” din Reșița, ne-am întâlnit pentru rugăciune și părtășie cu pastori, prezbiteri și diaconi din județul Caraș-Severin. Au fost alături de noi frați aflați în slujire, dar și frați care au purtat ani la rând responsabilitatea lucrării. M-am bucurat să fim împreună.

Când ne gândim la un pastor sau la un slujitor, ne gândim adesea la omul care predică, se roagă pentru alții, îi ascultă și îi încurajează. Dar și el are nevoie să fie ascultat. Are nevoie de rugăciune, de consiliere, de părtășie și de un frate căruia să-i poată spune, cu sinceritate: „Trec printr-o vreme grea.”

În spatele unei predici se află un om. În spatele grijii pentru biserică se află o familie. Sunt bucurii pe care slujitorii le împărtășesc ușor și poveri pe care, uneori, le poartă în tăcere. De aceea, întâlnirile noastre trebuie să fie și locuri în care ne apropiem unii de alții, ne rugăm unii pentru alții și găsim curaj să mergem mai departe.

Cred din toată inima că avem nevoie de această apropiere în bisericile din Caraș-Severin. Niciun slujitor singur. Nicio biserică lăsată singură. Să ne cunoaștem poverile, să ne purtăm în rugăciune și să fim prezenți atunci când un frate are nevoie de ajutor.

Le mulțumesc din inimă tuturor celor care au participat astăzi. Știu că ați făcut loc acestei întâlniri între responsabilitățile voastre și prețuiesc efortul fiecăruia. M-a încurajat să vă văd și să ne rugăm împreună.

Domnul să vă întărească, să vă binecuvânteze familiile și bisericile și să vă răsplătească slujirea. Iar pe noi să ne ajute să rămânem frați care nu doar lucrează împreună, ci se și poartă unii pe alții în rugăciune.

Cu dragoste, Ciprian Bârsan