FRÂNGHIA SAU BUTURUGA?

Se spune că un om a căzut într-un râu învolburat. Nu știa să înoate. Cei aflați pe mal au reacționat imediat și i-au aruncat o frânghie.

Omul a privit-o câteva clipe, apoi a gândit:

„Este prea subțire… Nu mă poate salva.”

În aceeași clipă, pe lângă el a trecut o buturugă mare, impunătoare, care părea mult mai sigură.

A lăsat frânghia. S-a agățat de buturugă. Doar că buturuga nu era legată de mal. Curentul a dus-o într-un vârtej, iar omul și-a pierdut viața.

Frânghia părea slabă, dar era legată de salvare.

Buturuga părea puternică, dar mergea în aceeași direcție cu moartea.

Aceasta nu este doar o poveste. Este imaginea generației noastre.

Ne este greu să credem în ceea ce nu impresionează ochiul.

Ne agățăm de oameni, de bani, de influență, de popularitate, de succes, de siguranțe omenești, pentru că par solide.

Iar ceea ce pare simplu — Cuvântul lui Dumnezeu, harul, crucea, credința — ni se pare prea puțin.

Dar tocmai ceea ce pare slab în ochii lumii este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire.

Astăzi, Biserica se confruntă cu trei pericole majore:

INDEPENDENȚA – omul nu mai simte că are nevoie de Dumnezeu.

INDIFERENȚA – inima nu mai tresare la chemarea harului.

IDOLATRIA – înlocuim pe Hristos cu tot ceea ce ne oferă iluzia siguranței.

Toate acestea nasc același păcat: necredința.

Necredința…

– este o inimă care se depărtează de Dumnezeul cel viu (Evrei 3:12);

– este alegerea de a trăi prin ceea ce vedem, nu prin credință (2 Corinteni 5:7);

– este refuzul harului pe care Dumnezeu îl oferă (Marcu 11);

– este împietrirea inimii față de Cuvânt;

– este încercarea de a trăi fără Hristos.

Să nu confundăm niciodată aparența cu adevărul.

Nu tot ce pare mare poate salva. Nu tot ce strălucește vine din cer.

Nu tot ce impresionează conduce la viață. Uneori, frânghia harului pare prea simplă. Dar este singura legată de țărmul veșniciei.

Nu te agăța de ceea ce plutește.

Prinde-te de ceea ce este legat de Hristos.

Astăzi, roagă-te împreună cu omul din Evanghelie:

„Doamne, cred! Ajută necredinței mele!” (Marcu 9:24)

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan