NEîncetat — credincioșia care nu cedează

„Fii credincios până la moarte.”
(Apocalipsa 2:10)

Credincioșia nu se dovedește la început,
ci în continuitate.

Mulți încep bine.
Puțini rămân până la capăt.

Pentru că nu începutul este greu,
ci rămânerea.

Nu presiunea te rupe dintr-o dată,
ci renunțările mici, repetate.

Un pas înapoi.
O concesie.
O oboseală netratată.

Și încet, fără să simți, pierzi direcția.

„Până la moarte” nu este o exagerare.
Este standardul.

Nu ți se cere să fii perfect,
ci să fii constant.

Să rămâi când e greu.
Să continui când nu vezi.
Să nu cedezi când ar fi mai ușor.

Credincioșia adevărată nu depinde de context,
ci de decizie

Astăzi alegi.
Mâine alegi din nou.
Și în fiecare zi refuzi să renunți.

Asta formează caracter.

Un gând simplu, dar puternic:
„Nu mă opresc.”

Nu pentru că este ușor,
ci pentru că știi în Cine ai crezut.

Nu cât de repede mergi contează,
ci dacă rămâi pe drum.

Acolo se vede credincioșia.

Cu dragoste, drd. Ciprian Bârsan