O LUME COAPTĂ PENTRU JUDECATA POTOPULUI

Aproape 1500 de ani s-au scurs de la căderea omului în păcat până la Potop. Istoria acestor secole este relatată cu o remarcabilă, dar tipică, economie de cuvinte. Puteau fi scrise cărți întregi despre această perioadă, dar Duhul lui Dumnezeu comprimă istoria în numai 140 de versete grupate în cinci capitole și jumătate. Relatarea cuprinde trei părți: prima tratează cauzele potopului; a doua, catastrofa în sine, și a treia consecințele. Domnul Isus Însuși comentează acea perioadă pe care noi o studiem acum. El spune: “Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe” (Matei 24:37), la fel va fi și în zilele când El se va întoarce. Această singură afirmație ar trebui să imprime capitolelor 4-6 din Geneza un interes deosebit. Două genealogii sunt trasate în Geneza 4 și 5. Întâi, este redată genealogia lui Cain, a celor necredincioși; apoi, în continuare, este prezentată genealogia lui Set, linia de urmași a celor credincioși. Scriitorul face o pauză cu a șaptea generație în ambele genealogii și ne dă o imagine despre felul în care s-au desfășurat evenimentele. El se oprește la Lameh, pe linia lui Cain, ca să arate cum s-a copt neghina, și la Enoh, în lista urmașilor lui Set, ca să ne arate cum s-a copt grâul. Genealogia celor fără Dumnezeu începe cu Cain, cu înființarea primei religii false din lume. Necredincioșii au culminat cu venirea celui fără de lege, iar cei sfinți cu răpirea la cer a omului care a umblat cu Dumnezeu.

Petrică Huțuțui